Un nou studiu realizat de National Institutes of Health din SUA arată că unele persoane care și-au pierdut simțul mirosului în urma infectării cu COVID-19 ar putea să nu-l mai recupereze niciodată. La doi ani după boală, 80% dintre pacienții care au raportat modificări ale mirosului au obținut scoruri slabe la un test clinic de identificare a mirosurilor.

Cercetarea a mai relevat că aproximativ un sfert dintre acești pacienți aveau un simț olfactiv grav afectat sau inexistent.

„Chiar dacă pacienții nu își dau seama imediat, o diminuare a mirosului poate avea consecințe serioase asupra sănătății mintale și fizice. Pierderea mirosului crește riscul în situații de zi cu zi și poate afecta pofta de mâncare și alimentația”, a declarat dr. Leora Horwitz, coautoare a studiului, pentru The Independent.

În prezent, experții caută soluții pentru restabilirea funcției olfactive la pacienții afectați. Printre opțiunile de tratament se numără suplimentele cu vitamina A și „antrenamentul olfactiv”, menit să ajute creierul să-și refacă reacția la mirosuri. Totuși, dr. Horwitz atrage atenția că o recuperare completă ar putea să nu fie posibilă:

„Poate dura foarte mult timp – poate chiar pentru totdeauna – nu știm cu siguranță.”

Studiul apare în contextul în care o nouă variantă a virusului SARS-CoV-2, denumită „Stratus”, se răspândește la nivel global. Cu toate acestea, riscul pentru sănătatea publică rămâne scăzut, deoarece noile tulpini par a fi mai puțin severe sau letale.

#boli #COVID-19 #studiu

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.