Fie că dronele sunt achiziționate pentru servicii foto-video, pentru a fi utilizate în agricultură sau, pur și simplu, din pasiune, fiecare utilizator este obligat să dețină o autorizație de pilotare. În lipsa acesteia, posesorii riscă amenzi sau chiar pedepse penale, avertizează Anton Danici, inspector pentru aeronave fără pilot din cadrul Autorității Aeronautice Civile (AAC).

„Dacă doi operatori de aeronave fără pilot se află în aceeași zonă, ei știu unul de altul și pot evita un potențial impact în aer sau un conflict aerian. În cazul depistării unui cetățean care pilotează o dronă fără autorizație, este prevăzută o amendă de până la 20 de unități convenționale, conform Codului Contravențional. Dacă vorbim despre obiective mai sensibile, în funcție de gravitatea încălcării, consecințele pot ajunge chiar și la Codul Penal”, a explicat Anton Danici în cadrul unui interviu pentru emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.

Pe fondul creșterii numărului de aeronave fără pilot, Autoritatea Aeronautică Civilă lansează campania „Zboară legal, zboară în siguranță!”, menită să îi ajute pe toți utilizatorii de drone să evite riscurile de pilotare.

„Este interzisă pilotarea dronelor sau a aeronavelor fără pilot în preajma obiectivelor strategice de stat, în preajma aerodromurilor, în general, în preajma obiectivelor cu un risc mai ridicat sau cu regim special de securitate”. ”Pilotul la distanță își asumă un grad de responsabilitate față de toți cei care se află în zona survolată”, a subliniat inspectorul AAC.

Potrivit lui Anton Danici, o aeronavă fără pilot este sigură doar atât timp cât nu are defecțiuni și sunt respectate regulile de zbor. În momentul în care aceasta intră în coliziune cu obstacole naturale – precum cabluri sau crengi de copaci – drona devine un proiectil cinetic, care poate pune în pericol sănătatea oamenilor aflați la sol sau poate provoca pagube materiale. De aceea, operarea dronelor în apropierea persoanelor neimplicate este categoric interzisă.

Campania „Zboară legal, zboară în siguranță” se va desfășura până pe 31 octombrie, însă Autoritatea Aeronautică Civilă își propune ca acest proces de informare să devină continuu.

Anton Danici a îndemnat toți utilizatorii actuali și viitori ai dronelor să le piloteze responsabil, subliniind că „respectându-i pe alții, ești respectat și tu”.

„Suntem o societate care tinde spre integrarea în Uniunea Europeană, iar asta presupune să ne asumăm anumite responsabilități și, prin aceasta, să beneficiem inclusiv de noile tehnologii disponibile”, a punctat inspectorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AAC #drone

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.