Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Placa memorială „Veniamin Apostol” va fi instalată pe frontispiciul unei clădiri din Capitală. Vezi unde

11 Feb. 2022, 15:07
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
11 Feb. 2022, 15:07 // Societate //  Realitatea.md

În scopul înveșnicirii numelui ilustrului actor și regizor, Veniamin Apostol, pe frontispiciul clădirii Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, din strada Alexei Mateevici 111, va fi instalată o placă memorială a artistului. O decizie în acest sens a fost aprobată de Consiliul Municipal Chișinău.

Veniamin Apostol a activat la teatrele „A. S. Pușkin„ (actualmente teatrul M. Eminescu”), Teatrul „A. Cehov” din Chișinău. Potrivit criticilor, artistul a adus în regia basarabeană un suflu nou, promovând o factură poetico-psihologică a artei teatrale, descătușarea totală a actorului, jocul firesc, bogat, expresiv.

Pentru rolurile jucate și spectacolele montate, artistul s-a bucurat de aprecierea publicului și s-a învrednicit de diverse titluri și medalii: Maestru Emerit al Artei, 1982, Artist al Poporului din RSSM, 1989, Ordinul Republicii 1996, laureat al Premiului de Stat, 1996.

Concomitent cu activitatea artistică, Apostol a avut și o frumoasă carieră pedagogică, de la lector al Institutului de Arte „G. Muzicescu”, la profesor universitar, șef Catedră regie și rector al aceleiași instituții.

Veniamin Apostol și-a făcut studiile la Facultatea de Teatru a Institutului de Arte „G. Muzicescu” din Chișinău,1959-1964 (în prezent Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice), iar între 1964-1969 a studiat la Institutul de Stat de Artă Teatrală „A.V. Lunacearski” din Moscova.

Veniamin Apostol s-a născut pe 15 august 1938, în satul Dubna, raionul Soroca și s-a stins din viață la 14 decembrie 2000.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!