Proiectul de lege al deputaților fracțiunii Partidului Nostru, care prevede modificarea Codului vamal și majorarea plafonului de bunuri neimpozabile de la 150 la 500 de euro, a fost examinat în cadrul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Președintele comisiei a propus înaintarea proiectului spre dezbateri în plen.

Inițiativa legislativă a fost prezentată de președintele fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a subliniat că actualele reglementări nu mai reflectă realitățile economice.

„Propunem să modificăm Codul vamal și să ridicăm limita de la 150 la 500 de euro. La 500 de euro deja poți cumpăra lucruri mai serioase pentru familie, mai ales pentru cei care primesc colete din străinătate. Acum regula e depășită de realitate. Din cauza asta apar situații când oamenii încearcă să ocolească taxele, iar sistemul nu mai e corect și nici transparent. Noi vrem să punem lucrurile în ordine, să fie clar și echitabil pentru toți”, a declarat Renato Usatîi.

Pe lângă majorarea valorii neimpozabile pentru coletele expediate din străinătate de la 150 la 500 de euro, proiectul prevede și ajustarea limitelor pentru bunurile din bagajele personale ale călătorilor: până la 600 de euro pentru transport terestru și până la 700 de euro pentru transport aerian sau maritim.

Autorii proiectului susțin că peste un milion de cetățeni moldoveni aflați peste hotare trimit frecvent colete familiilor din țară, iar actualele restricții afectează consumul personal.

Conform procedurilor parlamentare, proiectul a fost examinat în comisie și urmează să fie transmis spre dezbateri în alte comisii de profil, după care va fi prezentat în plen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bunuri neimpozabile #cod vamal #majorare plafon #modificare #Renato Usatii

Un fost consilier al expertului în boli infecţioase Anthony Fauci a pledat vinovat pentru complot în scopul eludării legislaţiei privind accesul la documente publice şi al ascunderii unor acte guvernamentale referitoare la finanţarea cercetării prin granturi şi la pandemia de COVID-19, transmite Reuters.

David Morens, care a lucrat sub conducerea lui Fauci ca oficial de rang înalt în cadrul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) în timpul pandemiei, a recunoscut acuzaţia de complot în cadrul unei audieri la tribunalul federal din Greenbelt, Maryland.

În vârstă de 78 de ani, acesta fusese pus sub acuzare în aprilie pentru fapte legate de ceea ce procurorii au descris drept o stratagemă de a zădărnici solicitările de acces la documente publice primite de agenţie începând cu aprilie 2020, vizând granturi de cercetare pentru COVID-19.

El riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare la pronunţarea sentinţei, programată pentru 12 noiembrie, scrie News.ro.

„Prin pledoaria de vinovăţie de astăzi, dr. Morens şi-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale şi va continua să facă acest lucru”, a declarat avocatul său, Timothy Belevetz, într-un comunicat.

Recunoaşterea vinovăţiei a avut loc după ce Fauci – care a condus NIAID timp de 38 de ani şi a devenit figura centrală a răspunsului SUA la pandemie – a compărut luna trecută în faţa unei comisii a Senatului. El şi-a invocat în repetate rânduri dreptul de a nu se autoincrimina, acuzându-l totodată pe senatorul republican Rand Paul, un adversar de lungă durată din Kentucky, că duce o campanie „iraţională” pentru a-l vedea închis.

Originile COVID-19 rămân neelucidate. În 2023, FBI a afirmat că o scurgere dintr-un laborator din Wuhan a provocat probabil pandemia, o ipoteză pe care China a calificat-o drept lipsită de „orice credibilitate”.

CIA a declarat în ianuarie 2025 că o scurgere de laborator este probabilă, dar cu un „grad scăzut de certitudine”, în timp ce alte patru agenţii de informaţii americane şi Consiliul Naţional de Informaţii consideră că virusul a apărut cel mai probabil prin transmitere naturală de la un animal.

Procurorii au precizat că pledoaria lui Morens a vizat decizia Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) de a anula un grant de cercetare privind coronavirusurile la lilieci, pe fondul acuzaţiilor că virusul COVID-19 ar fi provenit din laboratorul din Wuhan. Laboratorul din China primise o subfinanţare din partea companiei care obţinuse grantul iniţial.

Procurorii au declarat că Morens s-a angajat să ajute la restabilirea finanţării pentru proiectul privind coronavirusurile la lilieci şi la contracararea ipotezei conform căreia COVID-19 ar fi scăpat dintr-un laborator.

Anticipând că schimburile lor de mesaje ar putea fi solicitate în baza legii privind libertatea de informare (Freedom of Information Act), Morens şi alte persoane au convenit să comunice prin intermediul contului său personal de e-mail, în detrimentul celui oficial, au precizat procurorii.