Uniunea Europeană nu deţine deocamdată mecanisme de sancţionare pentru corupţie, susţine ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks. Oficialul a făcut declaraţia, fiind întrebat de agenţia Moldpres dacă persoanele bănuite de asemenea acțiuni în Moldova ar putea fi supuse unor măsuri restrictive în cadrul comunității, după ce asemenea decizii au fost adoptate de americani şi britanici, contra lui Şor şi Plahotniuc.

Mazeiks a precizat că actualmente, europenii impun sancțiuni unor oficiali ruși, dar și celor care încălcă drepturile omului. Țările membre ale UE, însă, discută necesitatea aplicării lor contra corupților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Uniunea Europeană activează conform unor reguli un pic diferite față de cele din Statele Unite sau Regatul Unit. UE deține anumite mecanisme de sancțiuni la nivel european, dar nu pentru corupție. La această etapă, sancțiunile sunt îndreptate împotriva unor țări concrete, este vorba de sancțiuni împotriva oficialilor ruși, companii ruse sau sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului. În prezent, se poartă o discuție între țările membre dacă ar trebui să existe mecanisme de sancțiuni și pentru corupție. Totuși, această discuție nu s-a finalizat și nu există un mecanism funcțional”, afirmă diplomatul.

Șeful delegației UE în Moldova a precizat că, organele de drept din UE pot avea o cooperare strânsă cu autoritățile, procurorii și serviciile de investigație din țara noastră, deoarece există infracțiuni care vizează țările membre ale comunității. El a conchis că „este vorba de mecanisme ce sunt deja în vigoare și vor putea fi dezvoltate în timp”.

#Mazeiks #Plahotniuc #sanctiuni #ȘOR #UE

Serviciul Fiscal de Stat a colectat circa 74 de miliarde de lei la Bugetul public național în primele zece luni ale anului 2026. Încasările au crescut cu aproximativ 7,5 miliarde de lei, echivalentul a 11,3%, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor operative ale instituției, scrie BANI.MD.

Cea mai mare sumă a ajuns la bugetul de stat: aproximativ 31,1 miliarde de lei. Comparativ cu perioada ianuarie–octombrie 2025, încasările au fost mai mari cu aproape 3,7 miliarde de lei, în creștere cu 13,5%. Acesta este și cel mai ridicat ritm de creștere dintre componentele bugetare raportate de Fisc.

La bugetele locale au fost colectate circa 8,5 miliarde de lei, cu 813,8 milioane de lei mai mult decât în primele zece luni ale anului precedent. Creșterea a constituit 10,6%.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a acumulat aproximativ 25,7 miliarde de lei, în creștere cu 2,2 miliarde de lei sau cu 9,4% față de perioada similară din 2025.

Totodată, în fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală au intrat circa 8,7 miliarde de lei. Suma este cu 796,4 milioane de lei mai mare decât cea înregistrată în ianuarie–octombrie anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 10,1%.