Pentru prima dată, planeta a depășit limita încălzirii globale agreată la nivel internațional de 1,5 grade Celsius, ceea ce a dus la temperaturi extreme care au afectat viețile a milioane de oameni. Temperatura medie în 2024 a fost cu 1,6 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială, a transmis Serviciul de Schimbare Climatică al UE, potrivit The Guardian. Asta înseamnă o creștere de 0,1 grad Celsius față de 2023, care a fost, de asemenea, un an cu temperaturi record.

„Fiecare an din restul vieții tale va fi cel mai călduros de când se fac măsurători. Asta înseamnă, în același timp, că 2024 va fi printre cei mai reci ani din acest secol. Bucurați-vă cât mai puteți”, a spus profesorul și omul de știință Andrew Dessler de la Universitatea americană Texas A&M.

Planeta se supraîncălzește în principal din cauza arderii combustibililor fosili, iar viețile oamenilor și traiul de zi cu zi vor continua să se deterioreze peste tot în lume până când cărbunii, petrolul și gazele vor fi înlocuite, transmite antena3.ro.

Ținta de 1,5 grade Celsius, stabilită în tratatul de la Paris, este măsurat pe parcursul unui deceniu sau două, așadar un singur an peste acest nivel nu înseamnă că obiectivul a fost ratat cu totul, însă este un indicator că criza climatică se adâncește. Fiecare an din ultimul decenii a fost în top 10 al celor mai fierbinți, de la începutul măsurătorilor în 1850.

Raportul UE mai arată că un număr record de oameni au fost afectați de încălzirea globală. Mai exact, 44% din planetă suferit din cauza căldurii extreme la data de 10 iulie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#efecte #încalzire globala #planeta

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.