O plângere penală a fost făcută împotriva preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen de către un lobbist într-un caz prin care aceasta, scrie Euractiv. Astfel mesajele pe care von der Leyen le-a schimbat cu directorul general al companiei Pfizer Albert Bourla ar putea fi examinate de judecătorul însărcinat cu acest dosar legat de achiziţia vaccinurilor anti-COVID-19 de CE în numele statelor UE.
Ursula von der Leyen şi directorul Pfizer Albert Bourla sunt suspectaţi că au negociat extinderea contractului de 1,8 miliarde euro pentru a achiziţiona doze suplimentare de vaccin împotriva COVID-19 pentru statele membre ale UE printr-o serie de SMS-uri, chiar dacă au existat mai multe plângeri administrative din această cauză împotriva Comisiei Europene.
Frédéric Baldan, un lobbist belgian acreditat la instituţiile europene, a decis să depună această plângere împotriva lui von der Leyen deoarece consideră că presupusele fapte au subminat finanţele publice ale ţării sale, precum şi încrederea publică care este definită în plângere ca fiind „încrederea colectivă în stat ca o putere instituţională care lucrează în slujba binelui”.
Baldan a înregistrat plângerea şi s-a constituit parte civilă în dosar pe data de 5 aprilie la tribunalul din Liege.
Dosarul va fi instrumentat de judecătorul de instrucţie Frédéric Frenay, care ar putea cere ridicarea imunităţii Ursulei von der Leyen pentru a-şi putea desfăşura ancheta.
Potrivit lobbistului belgian, preşedinta Comisiei Europene a acţionat în afara tratatelor europene şi a mandatului ei, a dat dovadă de lipsă de transparenţă administrativă şi a încălcat drepturile fundamentale.
„SMSgate ia o întorsătură penală. Preşedinta Comisiei Europene este acuzată de «uzurpare de funcţie şi de titlu», «distrugere de documente publice» şi «preluare ilegală de interese şi corupţie». Afacere de urmărit, la fel şi ancheta în curs a Parlamentului European”, a explicat şi eurodeputata ecologistă franceză Michele Rivasi.
Potrivit lui Baldan, statele membre au mandatat Comisia Europeană să să încheie în numele lor contracte-cadru pentru achiziţia de vaccinuri anti-COVID-19, însă nicio atribuţie particulară nu i-a fost conferită în acest acord preşedintei Comisiei Ursula von der Leyen.
Cu toate acestea, comisarul european Stella Kyriakides a susţinut că von der Leyen nu a participat la negocierea contractelor pentru achiziţia vaccinurilor împotriva COVID.
Contractul pe care Comisia l-a convenit cu BioNTech/Pfizer pentru achiziţia a 1,8 miliarde de doze de vaccin începând cu primăvara anului 2021 este estimat la aproximativ 35 de miliarde de euro.
În ceea ce priveşte SMS-urile controversate care deja au fost cerute, în zadar, de către Ombudsmanul European şi de auditorii Curţii Europene, Baldan susţine că, în cazul în care von der Leyen le-a şters, atunci ar însemna că a distrus documente administrative. Dacă nu doreşte să le prezinte, Baldan spune că von der Leyen ar acţiona ca cineva care încalcă arbitrat drepturile constituţionale, ceea ce este o încălcare a Codului penal belgian.
Iar dacă von der Leyen va refuză să dezvăluie SMS-urile pe motiv că sunt private, atunci acest lucru ar indica o relaţie intimă între von der Leyen şi Bourla, ceea ce ar fi un serios conflict de interese în negocierile contractului, adaugă lobbistul belgian.
În plângerea sa, Baldan subliniază şi faptul că Pfizer a primit un privilegiu special în a aproviziona UE cu vaccinuri. Din cele 4.4 milioane de vaccinuri împotriva COVID-19 pe care le-a primit Belgia de la toţi producătorrii în 2022, 27,9 milioane erau de la Pfizer, conform datelor Institutului de Sănătate Publică Sciensano.
Baldan a mai precizat, pentru Euractiv, că a solicitat judecătorului care face verificările în acest caz să consulte SMS-urile, lucru pe care îl poate face legal în cursul anchetei.
Lobbistul belgian care cere despăgubiri de 50.000 euro a decis să facă acest demers în Justiţie după ce a participat la o conferinţă organizată anul trecut de către Parlamentul European la Strasbourg, în care eurodeputatele grupului Identitate şi Democraţie (grup politic de dreapta spre extrema dreaptă – n.r.), Virginie Joron şi Christine Anderson, au adus în discuţie efectele secundare ale vaccinului. Astfel, Baldan a considerat că este o problemă cu democraţia europeană şi cu felul în care Comisia Europeană a gestionat situaţia.
