În ajunul Sărbătorilor Pascale, Serviciul Vamal reamintește moldovenilor care sunt condițiile necesare a fi respectate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la transportarea coletelor sau bunurile neînsoțite.

În primul rând, toate bunurile transportate prin intermediul coletelor sau bagajelor neînsoțite este necesar să fie declarate controlului vamal.

Mecanismul de trecere a bunurilor şi a mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoanele fizice este stabilit de Regulamentul cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1185/2003. Prevederile legale indicate în Regulament se extind asupra tuturor persoanelor fizice (rezidenţi, nerezidenţi) care deplasează peste frontiera vamală bunuri, precum şi mijloace de transport destinate uzului personal.

„Bunuri expediate de către proprietar (posesor) sau la indicația lui, care sunt deplasate peste frontiera vamală de către transportator şi nu sunt însoțite de către proprietar (posesor) se califică drept bagaje neînsoțite, în temeiul unui document eliberat de proprietarul bunurilor sau unei dovezi de încheiere a contractului respectiv de transport. La introducerea bagajului neînsoțit pe teritoriul vamal, persoana fizică sau transportatorul are obligația de a declara şi achita drepturile de import, pe principii generale, organului vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. Una din condiții pentru permiterea introducerii bunurilor respective este ca acestea să nu fie destinate activității comerciale sau de producție”, spun responsabilii.

Controlul vamal al bagajelor neînsoțite se efectuează numai în prezența unui reprezentant împuternicit legal al posesorului bagajului, iar transportarea coletelor sau bagajelor neînsoțite peste frontiera vamală nu se admite fără reprezentantul legal al posesorului.

Reprezentantul posesorului bagajului neînsoțit poate fi oricare persoană fizică cu capacitatea juridică deplină şi care dispune de actul, ce confirmă dreptul său de a reprezenta acest bagaj.

Alte informații referitor la prevederile legale privind importul/exportul bagajului neînsoțit pot fi consultate accesând următorul material informativ „Bagajul neînsoțit”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bunuri neisotite #colete #frontiera de stat #serviciul vamal

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.