Desprins parcă din cărțile de aventură, sub gheața din zona artică se găsește o lume de basm.

Unul dintre primii oameni care au traversat Groenlanda, Fridtjof Nansen, a descris ce a găsit drept „marea aventură a gheții, adâncă și pură ca infinitul”. Nansen, care în anul 1888 și-a întreprins călătoria, nu ar fi putut să știe de minunile ascunse sub peisajul înghețat de sub schiurile sale.

Astăzi, datorită tehnologiilor moderne, partea din Groenlanda care se află sub un strat de gheață gros de aproximativ 3.000 de metri intră în centrul atenției. Aceste noi instrumente dezvăluie un peisaj complex, invizibil, care deține indicii despre trecutul și viitorul insulei.

Cel mai lung canion al lumii

Descoperit în 2013, canionul se întinde pe o distanță de 740 de kilometri de la cel mai înalt punct din centrul Groenlandei până la ghețarul Petermann de pe coasta de nord-vest.

Este semnificativ mai lung decât Marele Canion Yarlung Tsangpo din China. Cu o lungime de 498 km este cel mai lung canion de pe planetă care poate fi văzut de fapt.

Canionul ajunge la adâncimi de până la 800 m pe alocuri și are o lățime de 10 km. Prin comparație, Marele Canion din Arizona are în medie aproximativ 1,6 km adâncime și 16 km lățime.

Un lac preistoric

În urmă cu sute de mii sau chiar milioane de ani în urmă, înainte de epoca de gheață, Groenlanda găzduia un lac de mărimea statului american Delaware.

Astăzi, în locul lacului găsim o depresiune plină de sedimente. De mult, a fost umplută cu apă care în unele locuri atingea adâncimi de până la 250 m. Bazinul lacului avea o suprafață de 7.100 km pătrați și a fost alimentat de cel puțin 18 râuri diferite.

Pământul respectiv ar putea oferi indicii valoroase asupra climei arctice din trecutul îndepărtat, deși descoperirea acestor secrete ar necesita forarea prin 1,8 km de gheață care acoperă acum situl antic.

Plante perfect conservate

O bucată de gheață, dezgropată în timpul Războiului Rece, a fost redescoperită într-un congelator în 2017. În urma analizelor s-a descoperit că mostra conținea fosilele perfect conservate ale unor plante vechi de milioane de ani.

„Cel mai bun mod de a descrie procesul este uscare prin congelare. Când le-am scos și le-am pus puțină apă, s-au desfăcut și părea că tocmai ce s-au ofilit”, a declarat Andrew Science, lector în cadrul Departamentului de Geologie de la Universitatea din Vermont.

Mostra provenea din nord-vestul Groenlandei, iar plantele din interior ar fi putut crește într-o pădure boreală. O astfel de pădure ar putea crește doar în anumite condiții, fără gheață, ceea ce sugerează că părți ale stratului de gheață din Groenlanda pot fi mai tinere decât se credea anterior.

#gheata #Groenlanda #mistere

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.