China are în prezent una dintre cele mai extinse și impresionante rețele feroviare de mare viteză de pe Pământ și nu dă semne de încetinire. Pe măsură ce rețeaua sa ajunge până în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, Beijingul ar putea să își îndrepte privirea spre ceea ce se află dincolo – mult, mult dincolo, transmite The Amazing Times.

Potrivit unor rapoarte, China dorește să construiască un tren de mare viteză, de 13.000 de kilometri, care să călătorească din China continentală prin Siberia, în estul Rusiei, pe sub mare, prin Strâmtoarea Bering, până în Alaska, prin vârfurile stâncoase din Yukon și Columbia Britanică din Canada și până în SUA.

După construcție, aceștia ar putea extinde trenul lor internațional până în fiecare colț al SUA.

China to Build an 8,000-Mile Underwater Train Line to American A 13,000km-long railway It would start in mainland China, run through Siberia, pass under the sea through the Bering Strait into Alaska, to continue to Canada and finally the USA.🤔 invasion usa pic.twitter.com/qspNJZ4aAd

— THE Seeker of the Truth, (@THEseek32477697) December 25, 2021

O astfel de investiție în infrastructura feroviară este estimată la 200 de miliarde de dolari. Un preț atât de mare, încât probabil nici măcar Jeff Bezos nu l-ar putea atinge.

Planurile au apărut în 2014, când mai multe canale de știri au publicat un raport al Beijing Times care descria planurile Chinei de a construi un super tren de 8.000 de mile. Acesta ar urma să se numească linia „China-Rusia-Canada-America” și să traverseze toate cele patru națiuni, conectându-le între ele pentru un impuls comercial, turistic și economic. Întinzându-se de-a lungul Strâmtorii Bering, aceasta ar necesita un tunel subacvatic de patru ori mai mare decât Tunelul Canalului Mânecii și mult mai tehnologizat.

La acea vreme, inginerii chinezi susțineau că sunt deja în discuții cu Rusia pentru a începe construcția acestei linii, despre care erau foarte siguri că este posibilă cu tehnologia actuală.

Și, în ciuda faptului că propunerea pare exagerată, ea ar putea fi perfect fezabilă.

În 2018, China a aprobat primul tren de mare viteză subacvatic din lume, care ar urma să se extindă la nivel național de la Ningbo, un oraș-port de lângă Shanghai, la Zhoushan, un arhipelag de insule de pe coasta de est. Acoperind o porțiune de 77 de kilometri de cale ferată aproape în întregime nou construită, noul traseu va include o secțiune subacvatică de 16,2 kilometri. Acesta va fi un tren Maglev, care va levita deasupra unei șine magnetice în timp ce este propulsat la viteze mari, iar construcția acestui proiect ambițios este în plină desfășurare.

Deși acest tunel este semnificativ mai mic decât tunelul sub Canalul Mânecii, adăugarea trecerii unui tren de mare viteză aduce noi provocări pentru construcție. Deși se știu puține despre progresul liniei China-Rusia-Canada-America, unii au afirmat că linia Ningbo-Zhoushan ar putea fi un fel de test pentru un proiect mult mai mare.

În ceea ce privește SUA? S-ar putea să fie puțin mai în urmă. În 2020, guvernul american a aprobat o uriașă linie de cale ferată de 2.570 de kilometri care leagă SUA de Canada, din Alaska până în Alberta.

Această linie, care a costat 22 de miliarde de dolari, a reprezentat un mare salt pentru rețeaua feroviară a SUA, care a rămas până acum în urma altor națiuni. Având în vedere extinderea rapidă a rețelei de trenuri de mare viteză din China, faimoasa rețea japoneză și alte națiuni care își continuă încercările, SUA se află acum pe picior de plecare în ceea ce privește inovarea feroviară.

Din păcate, oricât de impresionantă ar fi linia China-Rusia-Canada-America, se pare că a fost suspendată pentru moment. Criticii au criticat propunerea pentru că este redundantă din punct de vedere economic, afirmând că zborurile și navele de marfă sunt o opțiune mai ieftină pentru comerț, și prea complexă. Indiferent dacă au sau nu dreptate, tensiunile dintre superputerile mondiale înseamnă că o astfel de colaborare – care ar fi cel mai costisitor megaproiect din istoria lumii – ar putea fi puțin mai mult decât o utopie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #miliarde #SUA #transport #tren

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.