Cea de-a doua ședință a Comitetului Director al Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024 s-a desfășurat la Chișinău, cu participarea autorităților naționale și a instituțiilor publice implicate în programul de activități, precum și a reprezentanților Consiliului Europei.

Evenimentul, care a avut drept scop evaluarea progreselor înregistrate până în prezent în implementarea Planului de acțiune, a fost moderat de Claus Neukirch, director de Coordonare de Programe al Consiliului Europei, și Vladimir Cuc, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

„Sprijinirea Republicii Moldova în implementarea agendei sale de reforme democratice rămâne o prioritate pentru Consiliul Europei, în special în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Datorită parteneriatului puternic cu UE și al sprijinului venit din partea statelor noastre membre ale Consiliului Europei și cele cu statut de observator , vom continua să susținem Republica Moldova prin intermediul actualului Plan de acțiune 2021-2024, dar și pe viitor”, a declarat Claus Neukirch”, director de Coordonare de Programe al Consiliului Europei.

„Cred că suntem conștienți cu toții de importanța Planului de acțiune pentru instituțiile naționale de orice nivel, proiectele căruia sunt racordate plenar cu obiectivele Republicii Moldova, inclusiv a celor de integrare europeană. Sprijinul oferit țării noastre este cu atât mai valoros în contextul provocărilor pe care le confruntăm, al crizelor regionale și mondiale, dar și al consecințelor războiului din țara vecină, Ucraina”, a spus Vladimir Cuc, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, , s-a referit la evoluțiile și realizările recente obținute în procesul de implementare a Planului de acțiune 2021-2024, dar a trasat și prioritățile pentru activitatea Consiliului Europei în Republica Moldova, care vor fi cuprinse în proiectul următorului Plan de acțiune 2025 – 2028.

„Implementarea Planului de acțiune pentru Republica Moldova a consolidat și mai mult dialogul cu partenerii din cadrul Consiliului Europei. Unul dintre cele mai importante rezultate obținute în urma implementării Planului de acțiune este consolidarea politicii penale. De asemenea, am obținut mai multe rezultate necesare pentru consolidarea mecanismelor de integritate. Măsurile care sunt promovate în cadrul tuturor programelor Consiliului Europei, ne ajută să asigurăm o mai bună implementare a tuturor standardelor mecanismelor de monitorizare ale Consiliului Europei privind drepturile fundamentale ale omului și justiția”, a punctat Stela Braniște, secretar adjunct al Ministerului Justiției.

Autoritățile publice prezente la eveniment au subliniat importanța proiectelor de asistență implementate de Consiliul Europei și impactul acestora asupra proceselor de reformare a justiției, luptei împotriva corupției, susținerii educației pentru cetățenie democratică, combaterii traficului de ființe umane, consolidării domeniului constituțional, a studiilor constituționale și electorale, susținerii libertății și pluralismului mass-media, a democrației locale și descentralizării.

La finalul reuniunii, reprezentanții Consiliului Europei și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene au trecut în revistă acțiunile prioritare pentru anul 2024 în vederea implementării Planului de Acțiune, cum ar fi consolidarea capacităților pentru implementarea noii legislații privind discursul de ură, îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul și promovarea transparenței proprietății mass-media.

Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021 – 2024 este un instrument de programare strategică menit să alinieze în continuare legislația, instituțiile și practicile naționale ale Republicii Moldova la standardele europene în ceea ce privește drepturile omului, statul de drept și democrația. Incluzând 17 domenii de intervenție, cu un buget total de aproximativ 24 de milioane euro, planul de acțiuni este și un instrument de sprijinire a Republicii Moldova în îndeplinirea obligațiilor sale în calitate de stat membru al Consiliului Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul Europei #plan de actiuni #Republica Moldova

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.