Documente confidențiale obținute de Yahoo News și de instituții de presă partenere dezvăluie planurile ambițioase ale Kremlinului în privința țărilor baltice, țări membre NATO.

Documentele interne ale administrației prezidențiale ruse arată planurile ambițioase ale Moscovei de a împiedica construirea de baze militare NATO, de a slăbi guvernele democratice, de a extinde influența culturală și lingvistică rusă și de a consolida organizațiile politice pro-Kremlin.

Documentele au fost redactate de Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră, cea care a elaborat de altfel planuri similare pentru absorbirea Belarusului și răsturnarea guvernului pro-occidental al Republicii Moldova. Obiectivele privesc trei sectoare: politic, militar, tehnico-militar și de securitate; comercial și economice; umanitar sau social. Acestea corespund unor obiective pe termen scurt (până în 2022), mediu (2025) și lung (2030).

Fiecare dintre țările baltice este privită din două perspective, în materiale separate: a „intereselor strategice ale Federației Ruse” , respectiv a riscurilor care se află în calea Rusiei.

În ceea ce privește „sfera umanitară”, promovarea culturii ruse și conservarea învățământului în limba rusă sunt primordiale.

În Estonia locuiesc aproximativ 300.000 de etnici ruși (aproximativ 24% din populație); în Letonia aproximativ 471.000 (aproximativ 25% din populație); Lituania, cea mai populată dintre țările baltice, cu 2,8 milioane de locuitori, are cea mică diasporă rusă: 140.000 (doar 5% din populație).

Letonia

Estonia și Letonia au adoptat recent reforme prin care vor interzice treptat grădinițelor și școlilor să predea în limba rusă. Strategia Rusiei pentru Estonia constă în „propagarea culturii ruse” și formarea de „tineri talentați vorbitori de limbă rusă” în universitățile rusești.

Un obiectiv pe termen mediu pentru Letonia este „deschiderea unei școli la misiunea externă rusă din Riga, ca potențial centru de implementare a unui set de măsuri de menținere și consolidare a poziției limbii, literaturii, culturii și educației ruse în Letonia”.

Un alt obiectiv declarat explicit în documente este de a împiedica „înființarea de baze militare NATO” în Letonia și Lituania.

Estonia

Totuși, de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia anul trecut, amprenta alianței nu a făcut decât să crească în țările baltice. Numărul trupelor aliate în Estonia se apropie deja de 2.000, iar SUA au trimis o companie de infanterie echipată cu sisteme de rachete (HIMARS) în Estonia în decembrie anul trecut.

Crearea condițiilor pentru „slăbirea influenței țărilor occidentale în domeniile militar-politic, comercial-economic și umanitar” și „contracararea încercărilor forțelor politice estoniene antirusești de a falsifica istoria” este următorul obiectiv propus în documente pentru Estonia.

În acest context, falsificarea istoriei se referă la comemorarea pierderii independenței în 1940, în urma anexării sovietice; omagierea drept eroi a partizanilor antisovietici în timpul unei perioade lungi de ocupație; și la celebrarea independenței după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. Aceste teme, componente ale identității naționale moderne a Estoniei, sunt prezentate în mod fals în documentele interne ca „glorificare a nazismului”, notează Yahoo News.

În 2007, decizia de Estoniei de a muta un monument sovietic din al Doilea Război Mondial din centrul capitalei la un cimitir militar a provocat revolte ale etnicilor ruși, probabil încurajate de peste graniță. Apoi a urmat un atac cibernetic masiv împotriva țării, care a paralizat temporar comerțul digital și sectoarele bancare ale Estoniei. Un oficial estonian anonim a declarat pentru BBC în 2017 că atacurile, au fost „orchestrate de Kremlin, iar bandele rău intenționate au profitat apoi de ocazie pentru a se alătura” acestora.

Serviciul de informații externe, Välisluureamet, este considerat a fi unul dintre cei mai importanți colectori de informații de semnale sau de interceptare a comunicațiilor din NATO. În plus, societatea estoniană a devenit mult mai neospitalieră față de operațiunile de influență și spionaj rusești de la invazia Ucrainei, în februarie anul trecut. UE a expulzat peste 600 de membri ai personalului diplomatic rus, dintre care 36 numai din Estonia, o proporție remarcabilă având în vedere populația țării, de doar 1,3 milioane de locuitori.

Suscitarea sentimentului pro-rusesc în societatea estoniană și în cadrul elitelor politice și militare apare ca un obiectiv omniprezent. La fel și limitarea influenței elementelor naționaliste și crearea de noi asociații publice și organizații neguvernamentale care promovează cooperarea cu Rusia.

„Este același lucru pe care rușii îl fac de 30 de ani”, a comentat Toomas Henrik Ilves, fostul președinte al Estoniei, pentru Yahoo News, după ce a analizat documentele. „Ceea ce mă frapează este aceeași înțelegere fără legătură cu realitatea a Estoniei manifestată deja în invazia Ucrainei. Pur și simplu nu înțeleg ce se întâmplă în țara noastră, și nici în Letonia și Lituania, de altfel”.

Un obiectiv pe termen scurt este „formarea de noi structuri publice, fundații, ONG-uri și ONG-uri care să susțină cooperarea cu Federația Rusă”. Un alt obiectiv pe termen scurt este colaborarea „cu oamenii de afaceri estonieni pentru a le explica disponibilitatea Federației Ruse de a le deschide piața rusă, cu condiția ca Tallinn să-și schimbe politica externă pentru a fi mai pro-Moscova”.

Unul dintre cele mai bizare obiective este contracararea presupuselor eforturi ale Estoniei de a „încuraja sentimentele separatiste în regiunile rusești [și] de a crea astfel de sentimente în rândul reprezentanților popoarelor fino-ugrice care trăiesc în Rusia”.

Estonienii, alături de finlandezi și maghiari, provin din triburile fino-ugrice, descendente ai străvechilor locuitori ai Europei.

Lituania

Strategia pentru Lituania, cea mai populată țară baltică, conține cele mai specifice cerințe militare, începând cu proiectul pe termen scurt de a opri „consolidarea prezenței militare a Statelor Unite și a altor țări membre NATO” pe teritoriul lituanian. Pe termen mediu planul este împiedicarea „desfășurării sistemelor de apărare antiaeriană/rachetă cu rază medie de acțiune integrate într-un singur sistem de apărare antiaeriană al NATO” și reducerea „numărului și a domeniului de aplicare a activităților operaționale și de antrenament de luptă ale NATO” în Lituania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doar că o mare parte din aceste lucruri s-au întâmplat deja.

Un grup de luptă al batalionului multinațional NATO are baza în Rukla, Lituania, în districtul central Kaunas. În primii doi ani de prezență consolidată, afirmă forțele armate lituaniene, „aproximativ 8 mii de soldați din nouă aliați NATO au servit în unitate prin rotație”. Un summit NATO la Vilnius este programat pentru luna iulie, iar un punct important pe ordinea de zi va fi apărarea aeriană integrată de-a lungul flancului estic al alianței, solicitată de președintele lituanian Gitanas Nausėda.

Riscurile asupra Rusiei

Potrivit documentelor care se concentrează pe potențialele riscuri pe care Rusia le are în vedere în urmărirea obiectivelor sale în țările baltice, sunt enumerate militarizarea sporită a NATO, sancțiunile, revigorarea „nazismului” și suprimarea limbii, culturii și educației rusești.

În ansamblu, planurile Kremlinului legate de țările baltice reflectă tactici sovietice testate de-a lungul timpului, a apreciat Marius Laurinavičius, un expert lituanian în afaceri internaționale, pentru Yahoo News. „Este vechea metodă a KGB-ului: Trebuie să ne slăbim dușmanii. Iar cea mai bună modalitate de a-i slăbi este din interior, nu din exterior. Talentul lor este să divizeze societățile, să creeze probleme, să creeze conflicte”.

O sursă europeană de informații a descris Administrația Prezidențială Rusă ca pe un fel de think tank care, pe lângă elaborarea rețetelor de politică externă rusească, decide și asupra desfășurării campaniilor de dezinformare – modalități de a slăbi legăturile între aliați.

„Documentele baltice nu au ca scop câștigarea de influență în țările respective”, a declarat sursa sub rezerva anonimatului. „Constituie mai degrabă o politică de conținere pentru a preveni diminuarea și mia accentuată a influenței ruse”. Puțini de la Kremlin, a adăugat sursa, cred cu adevărat că statele baltice pot fi „readuse” în sânul Rusiei. Un plan mai realist ar fi semănarea unei opoziții interne pentru a le împiedica să alunece mai complet în sfera occidentală.

Un alt oficial european din cadrul serviciilor de informații, care are cunoștință de documente, a declarat că este foarte puțin probabil ca autorii să fi fost conștienți de viitoarea invazie a Ucrainei, având în vedere cât de îndepărtate par acum, retrospectiv, perspectivele de succes ale planurilor lor.

Statele baltice au furnizat sute de milioane de dolari în ajutoare militare în Ucraina, ceea ce le face pe cap de locuitor cei mai mari trei contribuabili la apărarea Ucrainei, a cărei luptă o văd ca pe un bastion împotriva planurilor Kremlinului pentru propriile lor țări. Numai Estonia a cheltuit 440 de milioane de dolari pentru asistență militară, mai mult de 1% din produsul său intern brut, și în plus își transferă întregul stoc de 24 de obuziere remorcate FH70 la Kiev.

„Planurile Rusiei de a obține influență asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei îmi amintesc de ce aderarea lor la NATO a fost o idee atât de bună”, a observat pentru Yahoo News Dan Fried, fostul secretar de stat adjunct american pentru afaceri europene și eurasiatice. „Fără aderarea balticilor la NATO, Rusia ar fi invadat până acum. După aderarea țărilor baltice la NATO, rușii sunt limitați la intrigi politice ieftine”.