După atâtea planuri spațiale, propunem să ne îndreptăm atenția și spre cele mai telurice, căci avem și aici o grămadă de probleme de rezolvat. Spre exemplu, plasticul. Plasticul, după cum bine știți, nu e bun pentru planetă. Nici pentru voi nu e bun, mai ales în varianta sa micro, respectiv microplasticul. Dar uite că se preconizează o soluție!

Dacă ideea făinii și a alimentelor create din insecte nu v-a surâs prea tare, cea a unor sacoșe create din muște nu are cum să nu vă încânte. Împușcați doi iepuri dintr-o lovitură. Scăpați și de muște sau alte insecte enervante, bașca salvați și planeta de la apocalipsă.

Ideea vine de la o chimistă americană de la Universitatea din Texas, Karen L. Wooley pe numele ei. Chimista, nu universitatea. Pe scurt, Karen, care s-a exprimat în cadrul unei conferințe anuale a ACS (American Chemical Society), vrea să utilizeze chitina care se găsește din abundență în carcasa muștelor soldat (Hermetia illucens), muște care, ca o informație, trăiesc bine merci și pe la noi.

Fiind o poliziharidă asemănătoare cu celuloza, chitina poate fi prelucrată și transformată într-un tip de plastic biodegradabil, sau bioplastic. În acest fel, veți putea scăpa de stresul creat de faptul că folosiți mase plastice produse din produse petrochimice, și veți răsufla ușurați că le puteți folosi pe cele create din muște.

Ah, să nu uităm. Dacă vă întrebați de unde atât de multe muște, atunci trebuie spus că plasticul bio al viitorului vine la pachet cu o sumedenie de locuri de muncă. Nu de prinzător profesionist de muște, ci de fermier de muște. De altfel, ferme de Hermetia illucens există deja, larvele acestora fiind bogate în proteine. Prin urmare, sunt transformate în făină.

O altă parte extrem de benefică este că masele plastice bio pot fi folosite ca hrană pentru aceleași muște soldat. Cum ar veni, nu doar că le folosim pentru a crea materiale care să salveze planeta, dar le mai și punem să se mănânce între ele pentru a nu mai strica alte resurse pe hrana lor. Genial de-a dreptul.

#cercetari #insecte #plastic #viitor

Același tip de lemn ar urma să fie vândut la un preț unic în toată țara. Ministerul Mediului propune ca localitatea în care se află cumpărătorul să nu mai determine diferențe de preț pentru masa lemnoasă. Măsura face parte din reforma Moldsilva, discutată de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale.

Reforma prevede și schimbări în modul în care este vândut lemnul. În întreaga țară urmează să fie create depozite unde masa lemnoasă va fi înregistrată, stocată și comercializată în condiții supravegheate. Vânzarea direct din pădure va fi eliminată, iar traseul lemnului, de la exploatare până la cumpărător, va putea fi urmărit mai ușor.

Totodată, angajații care se ocupă de paza și îngrijirea pădurilor nu vor mai avea responsabilități legate de vânzarea lemnului. Comercializarea va fi gestionată separat, prin depozitele amenajate, pentru a reduce riscul conflictelor de interese și pentru un control mai bun al procesului.

O altă schimbare importantă este reorganizarea întreprinderilor silvice. Toate acestea urmează să fie reunite într-o singură entitate – „Pădurile Moldovei”. Administrarea resurselor, a tehnicii și a lucrărilor silvice va fi coordonată la nivel național, după reguli comune.

Potrivit Ministerului Mediului, reforma urmărește și folosirea mai eficientă a tehnicii și utilajelor, o administrare mai bună a resurselor și direcționarea acestora către paza, îngrijirea, regenerarea și dezvoltarea pădurilor.

În cadrul consultărilor, reprezentanții ONG-urilor au adresat întrebări, au solicitat clarificări și au venit cu observații și propuneri privind schimbările anunțate și modul în care acestea urmează să fie aplicate.