Turismul trebuie tratat ca un sector economic strategic, iar dezvoltarea acestuia necesită mecanisme clare de coordonare, dialog permanent cu autoritățile și o reprezentare instituțională mai puternică. Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinței naționale pentru dezvoltarea turismului intern și ale Forumului internațional privind competențele în turism, desfășurate la Chișinău.

Coordonatorul Platformei Naționale pentru Turism, Sergiu Manea, președinte al Asociației Patronale a Industriei Turismului din Moldova a declarat că sectorul are nevoie de coordonare și de continuitate în politicile publice.

„Conferința din 26 mai a arătat că turismul Republicii Moldova are potențial, oameni, idei și are parteneri. Avem nevoie acum de coordonare, responsabilitate politică, finanțare, date, instituții funcționale și un dialog permanent între autorități și sector. Turismul nu este doar despre călătorii. Turismul este despre oameni, comunități, economie, patrimoniu și încredere”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă la IPN.

Participanții la conferință au anunțat că vor transmite Guvernului mai multe propuneri pentru dezvoltarea sectorului. Printre acestea se numără desemnarea unui secretar de stat responsabil de turism, crearea unui grup de lucru dedicat domeniului în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru și elaborarea unei foi de parcurs pentru perioada 2026-2031.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost necesitatea actualizării Legii turismului din 2006, considerată depășită în raport cu noile realități economice și cu procesul de integrare europeană. Participanții au pledat și pentru dezvoltarea turismului intern, a rutelor turistice și a mecanismelor de finanțare destinate destinațiilor și afacerilor din domeniu.

Președinta Asociației Naționale a Turismului de Afaceri și Industrial, Svetlana Cazac, a declarat că Platforma Națională pentru Turism urmărește consolidarea unei voci comune a sectorului.

„Scopul nostru este să ne unim și forța noastră este într-o voce consolidată a sectorului și într-un dialog permanent cu autoritățile pentru rezultate concrete și vizibile”, a menționat aceasta.

Participanții susțin că următorul pas îl reprezintă inițierea discuțiilor cu Guvernul și Parlamentul asupra recomandărilor formulate, precum și extinderea cooperării cu partenerii europeni în contextul Planului de aderare la Uniunea Europeană și al Planului de Creștere pentru Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Realitatea.md oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Turism by banimdbanimd

#Sergiu Manea #turism

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.