PLDM ar avea acte compromițătoare, în urma unor verificări interne pe care le-a făcut asupra lui Dorin Recean, pe vremea când exercita funcția de ministru de Interne. Despre asta a dezvăluit președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, la emisiunea „Puterea A Patra”, ediția de joi, 2 martie curent. Potrivit politicianului, actualul prim-ministru mai avea și o poreclă printre angajații MAI. În plus, el are o explicație de ce a fost prezent Dorin Recean la Consiliul Politic Național al PAS.

În primul rând, Dinu Plîngău este de părere că guvernarea a schimbat un rău pe un rău mai mare, referindu-se la fosta prim-ministră Natalia Gavrilița și actualul prim-ministru, Dorin Recean. În această ordine de idei, a dezvăluit că PLDM ar avea acte compromițătoare, după ce a dispus anumite verificări în perioada în care Dorin Recean deținea funcția de ministru de Interne (2012-2015).

Astfel, a dat de înțeles că activitatea sa la MAI a fost una mai puțin productivă, amintind că însuși Dorin Recean a recunoscut că pe numele său sunt deschise anumite procesele penale. Ba mai mult, printre angajați, ar fi fost poreclit „rucsac”, doar că nu este clar de ce anume așa.

Totodată, Dorin Recean a participat duminica trecută, 26 februarie curent, la Consiliul Național Politic al PAS, pentru că membrii echipei care deține majoritate parlamentară în țară ar fi avut nevoie de explicații de ce anume el a fost numit în această funcție.

Amintim că, într-adevăr, prezența prim-ministrului Dorin Recean la o întrunire politică, în contextul în care el nu este membru PAS și nici nu a fost încă invitat să fie, a trezit întrebări. Despre ea s-a aflat dintr-o postare a Nataliei Gavrilița care a rămas vicepreședinta PAS. Din imagini se vede că șeful Guvernului a luat cuvânt de la tribună. Și prezența Maiei Sandu a trezit aceleași întrebări, pentru că, în conformitate cu legislația în vigoare, calitatea de președinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite.

Până acum, nu s-a venit cu vreo explicație oficială din partea PAS, dar a stârnit cel puțin o reacție din partea membrilor PLDM. Fostul deputat Tudor Deliu s-a amuzat de situație.

Mai este de menționat că, în aceeași zi, a avut loc ședința CPN al PLDM, dar și al Platformei DA.

FOTO Prim-ministrul Dorin Recean nu este membru PAS, dar a ținut cuvântare la întrunirea politica. Se cere în echipă?!

#Dinu Plingau #Dorin Recean #PLDM

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.