Tot mai multe state europene vin cu reglementări fiscale pentru pliculețe cu nicotină. În 2024, România, Ucraina, Luxemburg și Slovacia au introdus acciză la această categorie de produs. Anul acesta și Guvernul Poloniei a aprobat acciza pentru pliculețe de nicotină și a introdus rata accizei în calendarul fiscal pentru anii 2025-2027, relatează infomarket.md.

Astfel, în 2025, rata accizei constituie 35 euro per kilogram de substrat de nicotină, iar autoritățile speră să încaseze surse suplimentare la bugetul de stat în sumă de 20 de milioane de euro. De asemenea, Guvernul Poloniei a introdus o taxă adițională pentru țigările electronice de unică folosință. În acest mod, autoritățile și-au propus să limiteze accesul minorilor la aceste produse, care sunt promovate de comercianții de vape-uri importate în mare parte din China, țara în care aceste produse sunt interzise.

Statele vecine cu Moldova au introdus acciză la pungile cu nicotină anul trecut – România în iunie 2024, iar Ucraina în septembrie 2024. Guvernul Ucrainei estimează venituri de 20 milioane de euro la bugetul de stat din acciza la pliculețele cu nicotină.

În prezent, pliculețele cu nicotină sunt comercializate în 21 dintre cele 27 (80%) de state membre ale UE. Majoritatea acestor țări aplică acciză la aceste produse, ceea ce asigură venituri suplimentare la bugetele statelor. Discuții privind introducerea accizei pentru această categorie de produs sunt în desfășurare și în alte state europene.

Pliculețele cu nicotină sunt produse care conțin nicotină, dar nu conțin tutun. Acestea sunt destinate exclusiv utilizării orale și nu implică un proces de ardere, nicotina fiind absorbită prin mucoasa bucală, urmată de eliminarea pliculețului după utilizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a autorizat vânzarea pliculețelor cu nicotină pe piața SUA. FDA a luat decizia în urma analizei dovezilor științifice, care au arătat că pungile cu nicotină prezintă un risc mai scăzut de îmbolnăvire cu cancer și alte afecțiuni grave, comparativ cu țigările obișnuite.

#nicotina #pliculete #state #UE

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.