Într-un spital de psihiatrie din apropierea Parisului, amplasat în localitatea Neuilly-sur-Marne, pacienții beneficiază de o metodă mai puțin obișnuită: tratament cu măgăruși. Inițiativa are scopul de a reduce stresul și de a îmbunătăți starea emoțională a persoanelor internate.

Pacienții implicați în program petrec timp alături de animale, pe care le îngrijesc, le plimbă și dezvoltă o relație directă cu acestea. Medicii susțin că acest tip de interacțiune facilitează comunicarea și contribuie la creșterea încrederii în sine, mai ales în cazul persoanelor care se confruntă cu izolare sau dificultăți de socializare.

Sesiunile de tratament sunt gratuite pentru participanții la asemenea proceduri. Specialiștii consideră că măgărușii sunt potriviți pentru terapie, deoarece sunt calmi și acționează ca mediatori între pacient și mediul înconjurător, oferind un sentiment de siguranță și stabilitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primii măgari au ajuns la spitalul Ville-Evrard în 2016, în cadrul unui proiect, conform Digi24. Ermelinda, o asistentă medicală specializată în psihiatrie, credea cu tărie în beneficiile terapiei cu animale și considera că măgarii ar fi perfecți pentru asemenea tratamente. Soțul ei a învățat cum să dreseze măgăruși pentru activități terapeutice.

Unele animale au fost adoptate din adăposturi, după ce au suferit neglijare sau maltratare. Pacienții au grijă de ei, îi plimbă, îi hrănesc, îi îmbrățișează au grijă de ei.

Din 2022, programul de terapie cu animale are statut oficial de unitate medicală în cadrul spitalului, ceea ce îi permite să angajeze trei asistente medicale cu normă întreagă. Voluntarii unei organizații non-profit ajută la îngrijirea animalelor.

Personalul medical afirmă că sesiunile sunt concepute ca intervenții terapeutice pentru cei care trăiesc cu anxietate, depresie, autism, schizofrenie sau alte afecțiuni. Personalul a spus că acestea pot ajuta la îmbunătățirea controlului emoțional, a comunicării, a interacțiunii sociale și a stimei de sine.

#Franta #măgăruși #pacient #psihiatrie #tratament

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare