Situația de la Aeroportul Internațional Chișinău, apărută în jurul licitațiilor spațiilor comerciale, este rezultatul unei incompetențe și al unor interese financiare. Este declarația președintelui Platformei DA, Dinu Plângău, care susține că în tot acest scandal este vorba, mai degrabă, de o promisiune politică dată investitorilor.

„Situația de la aeroport este o situație care denotă un interes, fie material, fie o promisiune politică dată cuiva. În toate țările se practică promisiuni politice. Dacă vrei să vină să investească un investitor mare în statul tău trebuie să facilitezi anumite procese administrative, să dai unele garanții, inclusiv politice. Doar că atunci când se întâmplă asemenea lucruri ca la aeroport, aici fie este un interes pecuniar, fie o promisiune politică. Ceea ce este mai grav e că nu este vorba de un interes național. Pe lângă asta, situația denotă și incompetență și frica celor care la o anumită etapă s-au gândit că totul va fi bine, a apărut un scandal, s-au speriat, au dat înapoi, după care s-au răzgândit și au spus să meargă mai departe”, a declarat Dinu Plângă în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Amintim, în această săptămână guvernarea a aprobat repetat modificări la Legea care stabilește bunurile care nu sunt pasibile privatizării, în listă fiind și Aeroportul Chișinău, transmite ziua.md. Mai exact, amendamentul se referă la extinderea termenului de dare în chirie a spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău pe un termen mai mare de trei ani, aspect declarat drept unul „rezonabil pentru un parteneriat internațional” în cadrul licitației de la aerogară.

Atât administrația aeroportului, cât și deputatul PAS, Radu Marian, autorul inițiativei, au declarat anterior că modificare acestei legi este necesară pentru reluarea licitației de la Aeroport, suspendată în data de 21 iunie.

Suspendarea a fost anunțată, după ce amendamentul deputatului PAS Radu Marian prin care a fost extins termenul contractului de închiriere a spațiilor comerciale în Aeroportul Chișinău de la 3 la 5 ani, a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. Motivul a fost că modificările majorității parlamentare PAS din luna mai au fost făcute în grabă, cu încălcarea normelor legale și fără a fi supus consultărilor.

#Aeroport #Dinu Plingau #interese #licitatie #spatii comerciale

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.