În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV, președintele Platformei „DA”, Dinu Plîngău, a criticat decizia de lichidare a procuraturilor specializate și crearea unei noi entități, considerând că aceasta creează un precedent extrem de periculos. El a avertizat că, urmând acest exemplu, viitoarele guvernări ar putea desființa Curtea Supremă de Justiție și institui o altă curte. Plîngău a subliniat că, în prezent, Curtea Supremă de Justiție a devenit o sinecură pentru ong-iști, iar pentru a-i înlătura din funcții, următoarea guvernare ar putea desființa CSJ și crea o Curte de Casație.

„Vă spun ce se va întâmpla după luna octombrie. A doua zi, partidul care se va afla la guvernare va lichida Curtea Supremă de Justiție. Vor crea o altă Curte care se va numi Curtea de Casație. Una dintre cele mai puțin lucrative instituții din domeniul justiției este Curtea Supremă de Justiție. A devenit o sinecură pentru ong-iști. Activitate zero. Întrebați orice procuror, orice avocat, orice om care se confruntă astăzi cu justiția. Zero activitate. Pauză în toate procesele. Poate fi creată o Curte de Casație, căreia îi transferi toate atribuțiile, iar pe toți cei care lucrau la CSJ îi lichidezi instituțional”, a explicat președintele Platformei „DA”, Dinu Plîngău.

Dinu Plîngău a avertizat că lichidarea procuraturilor specializate și crearea unei noi instituții de luptă împotriva corupției și crimei organizate creează precedente periculoase.

„Nu se face așa. Dacă pretindem a fi stat democratic, nu putem de principiu să admitem un asemenea proiect. Și aici nu e vorba de Dragalin. Nu poți face lucrurile într-o asemenea manieră”, a punctat politicianul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că deputații PAS au înregistrat un proiect de lege care prevede fuziunea PA și PCCOCS și crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Noul șef al instituției urmează să aibă și câțiva adjuncți, însă, deocamdată, nu este clar câți. Acesta va fi desemnat de Procurorul General, Ion Munteanu. Vor urma consultări pe platforma parlamentară, unde vor fi invitați reprezentanții Procuraturii Generale, ai Consiliului Superior al Procurorilor, ai Ministerului Justiției, dar și alte instituții interesate, pentru a identifica cele mai bune soluții.

Procuratura Generală s-a arătat rezervată în privința proiectului. Într-un comunicat de presă, reprezentanții PG spun că, în urma unei analize preliminare a proiectului, „au fost identificate riscuri pe termen scurt, mediu și lung”. Cu o critică a venit și Procuratura Anticorupție, menționând că „legea propusă prezintă un pericol pentru securitatea națională pentru că va duce la creșterea criminalității, inclusiv corupția la nivel înalt și crima organizată”. Ulterior, Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a spus că nu exclude că va solicita opinia Comisiei de la Veneția în privința creării PACCO.

Igor Grosu a spus că proiectul va fi votat de deputați, deși există ezitări în rândul unor parlamentari.

#critici #Dinu Plingau #PACCO #proiect

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.