Astronomii au descoperit un element chimic neobișnuit în partea superioară din atmosferele a două exoplanete superfierbinți unde plouă cu fier lichid și pietre prețioase.

Cele două planete extrasolare sunt giganți de gaz ultrafierbinți numiți WASP-76b și WASP-121b. Astronomii au folosit Telescopul Foarte Mare al Observatorului European Austral pentru a detecta bariul la altitudini foarte mari în atmosfera fiecărei exoplanete, potrivit cnn.com.

Bariul este cel mai greu element descoperit vreodată în atmosfera unei planete din afara Sistemului Solar. Publicația Astronomie și Astrofizică a publicat joi un studiu cu detaliile descoperirii. De fiecare dată când cercetătorii descoperă ceva nou, WASP-76b și WASP-121b devin tot mai stranii pentru oamenii de știință.

„Partea confuză și neașteptată este: de ce există un element atât de greu în straturile superioare ale atmosferei acestor planete?. A fost o descoperire oarecum ‘accidentală. Nu ne așteptam și nu căutam bariu în mod special și a trebuit să verificăm dacă acesta provine cu adevărat de pe planetă pentru că nu a mai fost văzut niciodată pe vreo [altă] exoplanetă”, a declarat șeful echipei de cercetare Tomas Azevedo Silva, doctorand la Universitatea din Porto și Institutul de Astrofizică și Științe Spațiale din Portugalia.

Atracția gravitațională este atât de mare încât giganții gazoși sunt deformați precum mingile de rugby

Ambele planete extrasolare au dimensiuni similare cu Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar, dar au temperaturi incredibil de ridicate la suprafață, cu mult peste 1.000 de grade Celsius.

Temperaturile extrem de mari de pe WASP-76b și WASP-121b provin de la faptul că fiecare planetă se află în apropierea stelei gazdă, având o orbită de doar una sau două zile pământene. Descoperită pentru prima dată în 2015, WASP-121b se află la aproximativ 855 de ani lumină de Pământ. Exoplaneta are o atmosferă strălucitoare formată din vapori de apă, iar atracția gravitațională intensă a stelei pe care o orbitează o deformează și o face să arate precum o minge de rugby.

Planeta are o rotație sincronă, ceea ce înseamnă că este aceeași față este mereu îndreptată în direcția stelei în jurul căreia se învârte, similar cu modul în care Luna noastră orbitează în jurul Pământului. În timpul zilei, temperaturile încep de la 2.227 de grade Celsius în cel mai adânc strat al atmosferei și ajung la 3.227 de grade Celsius în stratul superior.

Ploi de fier și pietre prețioase în stare lichidă și nori de metal

Oamenii de știință au observat WASP-76b pentru prima dată în 2016, o planetă care orbitează în jurul unei stele din constelația Peștii, aflată la 640 de ani lumină distanță de Pământ și având, deasemenea, o rotație sincronă. Datorită naturii lor superfierbinți, exoplanetele au niște caracteristici neobișnuite și condiții meteorologice care par inspirate din poveștile științifico-fantastice.

Oamenii de știință sunt de părere că ploaia pe WASP-76b este formată din fier lichid, în timp ce WASP-121b ar avea nori de metal pietre prețioase în stare lichidă. „Ținând cont de gravitația foarte mare a planetelor, ne-am aștepta ca elemente grele precum bariul să cadă rapid în straturile inferioare ale atmosferei”, a spus coautorul studiului Olivier Demangeon.

Descoperirea bariului în atmosfera ambelor exoplanete sugerează că giganții de gaz superfierbinți au caracteristici și mai neobișnuite decât se bănuiește. Pe Pământ, bariul apare pe cerul nopții ca o culoare verde în urma exploziei artificiilor. Oamenii de știină nu sunt siguri ce

Viitoarele telescoape vor putea să detecteze mai multe detalii în straturile atmosferice ale exoplanetelor, inclusiv în cazul planetelor asemănătoare Pământului, pentru a dezvălui misterele lumilor neobișnuite din întreaga galaxie.

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.