Ploile abundente și vântul puternic din 7 iunie au provocat inundații și alte situații de risc în mai multe localități din țară. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), salvatorii și pompierii au efectuat 37 de misiuni pentru lichidarea consecințelor intemperiilor.

Cele mai multe intervenții au vizat evacuarea apei acumulate în gospodării, beciuri și subsoluri. În total, au fost realizate 31 de operațiuni de pompare a apei în raioanele Strășeni, Nisporeni, Ialoveni, Telenești, Căușeni și Drochia, precum și în municipiile Chișinău și Bălți.

Una dintre cele mai dificile intervenții a avut loc în satul Pervomaisc din raionul Căușeni, unde salvatorii au pompat aproximativ 3.000 de metri cubi de apă dintr-o locuință și trei grădini. Totodată, au fost întreprinse lucrări pentru consolidarea sistemului de evacuare a apelor.

În satul Gangura, raionul Ialoveni, ploile torențiale au inundat mai multe gospodării și un canal de evacuare. Echipele IGSU au evacuat circa 900 de metri cubi de apă din zece gospodării și din zona afectată.

La Chișinău, intervențiile au avut loc pe strada Mitropolitul Varlaam, unde au fost pompați aproximativ 400 de metri cubi de apă din subsolul unei clădiri, dar și pe șoseaua Muncești, unde o gospodărie a fost inundată.

În raionul Nisporeni, cele mai multe probleme au fost înregistrate în localitatea Vărzărești. Salvatorii au evacuat apa din mai multe beciuri și gospodării, precum și din subsolul Casei de Cultură, de unde au fost pompați circa 80 de metri cubi de apă.

Pe lângă inundații, condițiile meteorologice nefavorabile au doborât mai mulți arbori. Cinci intervenții au fost necesare pentru înlăturarea copacilor căzuți. La Bălți, trei arbori au blocat curți și au avariat două automobile, iar în Cimișlia și satul Corbu din raionul Dondușeni au fost afectate linii de telecomunicații.

Salvatorii au intervenit și în raionul Anenii Noi, unde au ajutat o echipă medicală să ajungă la un pacient din satul Batîc, după ce ambulanța a rămas blocată în noroi. Ulterior, pacientul a fost transportat în siguranță până la autospeciala medicală.

În paralel, autoritățile au monitorizat situația hidrologică din raioanele Fălești și Ungheni, unde au fost semnalate probleme la două diguri. Potrivit IGSU, au fost întreprinse măsuri pentru reducerea riscurilor, fără ca localitățile sau gospodăriile din zonă să fie puse în pericol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.