Euro ar putea deveni o alternativă viabilă la dolar, aducând beneficii imense celor 20 de ţări care au adoptat moneda unică europeană, dacă guvernele lor vor reuşi să consolideze arhitectura financiară şi de securitate a blocului, a declarat luni preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde.

Neliniştiţi de politica economică haotică a SUA, investitorii globali şi-au redus expunerea la activele în dolari în ultimele luni, dar mulţi au optat pentru aur, neavând o alternativă directă.

De fapt, rolul global al euro stagnează de zeci de ani, deoarece instituţiile financiare ale Uniunii Europene rămân neterminate, iar guvernele au arătat puţin interes pentru o mai mare integrare.

„Schimbările actuale creează oportunitatea pentru un «moment global al euro. Euro nu va câştiga influenţă în mod automat va trebui să o câştige. Pentru aceasta, Europa are nevoie de o piaţă de capital mai profundă şi mai lichidă, trebuie să-şi consolideze bazele juridice şi să-şi susţină angajamentul faţă de comerţul liber prin capacităţi de securitatea”, declarat Lagarde într-o conferinţă la Berlin.

Rolul dolarului este în declin de ani de zile şi reprezintă în prezent 58 % din rezervele internaţionale, cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, dar încă mult peste cota de 20% a euro.

Orice rol sporit al euro trebuie să coincidă cu o putere militară mai mare, care să poată susţine parteneriatele, a punctat Lagarde.

„Acest lucru se datorează faptului că investitorii – şi în special investitorii oficiali – caută, de asemenea, asigurări geopolitice sub o altă formă: ei investesc în activele regiunilor care sunt parteneri de securitate fiabili şi care pot onora alianţele cu putere reală”, a declarat Lagarde în conferinţa de la Hertie School.

Europa ar trebui, de asemenea, să facă din euro moneda preferată pentru facturarea comerţului internaţional, a mai spus ea. Acest lucru ar putea fi susţinut prin încheierea de noi acorduri comerciale, îmbunătăţirea plăţilor transfrontaliere şi acorduri de lichiditate cu BCE.

Reformarea economiei interne poate fi însă mai urgentă, a declarat Lagarde. Piaţa de capital din zona euro este încă fragmentată, ineficientă şi lipsită de active sigure, cu adevărat lichide şi larg disponibile, către care investitorii să se poată îndrepta, a spus ea.

„Logica economică ne spune că bunurile publice trebuie finanţate în comun. Iar această finanţare comună ar putea constitui baza pentru ca Europa să-şi mărească treptat oferta de active sigure”, a arătat şefa BCE.

Împrumuturile comune au fost un subiect tabu pentru unii membri-cheie ai zonei euro, în special Germania, care se teme că propriii contribuabili ar putea ajunge să plătească pentru iresponsabilitatea fiscală a altora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă Europa ar reuşi, beneficiile ar fi mari, a afirmat Lagarde, fostă şefă a FMI. Afluxul de investiţii ar permite actorilor interni să se împrumute la costuri mai mici, ar izola blocul de fluctuaţiile cursului de schimb şi l-ar proteja împotriva sancţiunilor internaţionale, a explicat ea.

#Euro #Europa #investitii

Bulgaria, Grecia și România au semnat un plan de acțiune pentru 25 de proiecte strategice de transport, în valoare totală de circa 22,8 miliarde de euro, care urmează să creeze o rețea de conexiuni între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Printre proiectele prioritare se numără modernizarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București până în 2030 și construcția unui nou pod rutier și feroviar între Ruse și Giurgiu până în 2032.

Planul a fost semnat la Bruxelles de reprezentanții celor trei țări și prevede trecerea de la coordonarea politică la planificarea și implementarea unor proiecte transfrontaliere concrete. Dintr-un portofoliu de 53 de proiecte, 25 au fost selectate drept prioritare, pe baza importanței strategice și a gradului de pregătire. Pentru o parte dintre acestea există deja finanțare, iar cele trei state vor să obțină sprijin suplimentar din fonduri europene în perioada 2028–2034.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România și Bulgaria este modernizarea conexiunii feroviare Ruse–Giurgiu–București, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare de pe podul existent peste Dunăre. Lucrările sunt planificate pentru perioada 2028–2030, iar proiectul urmează să solicite finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În paralel, cele două țări vor construi un nou pod combinat rutier și feroviar Ruse–Giurgiu, care va include și drumuri de legătură în jurul celor două orașe. Conform planului, acesta ar urma să fie finalizat până în 2032. Sunt prevăzute, de asemenea, proiecte pentru noi poduri peste Dunăre la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele.

O componentă importantă a planului este dezvoltarea transportului feroviar. Sunt prevăzute modernizări, electrificări și creșterea capacității unor linii, inclusiv pe ruta Burgas–Varna–Ruse. Obiectivul este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Noua rețea este organizată pe trei direcții principale. Prima leagă Atena și Salonic de Sofia, apoi de România și Europa Centrală. A doua pornește din Salonic și Alexandroupoli, traversează Bulgaria și ajunge prin Ruse și Giurgiu la București, cu conexiuni mai departe spre Republica Moldova și Ucraina. A treia va lega Alexandroupoli de Burgas, Varna și Constanța, creând o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră.

În plan este inclus și proiectul FAST2 Danube, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul bulgaro-român al Dunării. Proiectul are deja finanțare și este programat să fie finalizat în 2028.

Cele trei state intenționează să atragă mai multe fonduri europene pentru infrastructura transfrontalieră în următorul buget al UE pentru 2028–2034. Autoritățile susțin că noile conexiuni ar trebui să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să consolideze legăturile economice dintre Europa de Sud-Est, România, Republica Moldova și Ucraina.