Euro ar putea deveni o alternativă viabilă la dolar, aducând beneficii imense celor 20 de ţări care au adoptat moneda unică europeană, dacă guvernele lor vor reuşi să consolideze arhitectura financiară şi de securitate a blocului, a declarat luni preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde.

Neliniştiţi de politica economică haotică a SUA, investitorii globali şi-au redus expunerea la activele în dolari în ultimele luni, dar mulţi au optat pentru aur, neavând o alternativă directă.

De fapt, rolul global al euro stagnează de zeci de ani, deoarece instituţiile financiare ale Uniunii Europene rămân neterminate, iar guvernele au arătat puţin interes pentru o mai mare integrare.

„Schimbările actuale creează oportunitatea pentru un «moment global al euro. Euro nu va câştiga influenţă în mod automat va trebui să o câştige. Pentru aceasta, Europa are nevoie de o piaţă de capital mai profundă şi mai lichidă, trebuie să-şi consolideze bazele juridice şi să-şi susţină angajamentul faţă de comerţul liber prin capacităţi de securitatea”, declarat Lagarde într-o conferinţă la Berlin.

Rolul dolarului este în declin de ani de zile şi reprezintă în prezent 58 % din rezervele internaţionale, cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, dar încă mult peste cota de 20% a euro.

Orice rol sporit al euro trebuie să coincidă cu o putere militară mai mare, care să poată susţine parteneriatele, a punctat Lagarde.

„Acest lucru se datorează faptului că investitorii – şi în special investitorii oficiali – caută, de asemenea, asigurări geopolitice sub o altă formă: ei investesc în activele regiunilor care sunt parteneri de securitate fiabili şi care pot onora alianţele cu putere reală”, a declarat Lagarde în conferinţa de la Hertie School.

Europa ar trebui, de asemenea, să facă din euro moneda preferată pentru facturarea comerţului internaţional, a mai spus ea. Acest lucru ar putea fi susţinut prin încheierea de noi acorduri comerciale, îmbunătăţirea plăţilor transfrontaliere şi acorduri de lichiditate cu BCE.

Reformarea economiei interne poate fi însă mai urgentă, a declarat Lagarde. Piaţa de capital din zona euro este încă fragmentată, ineficientă şi lipsită de active sigure, cu adevărat lichide şi larg disponibile, către care investitorii să se poată îndrepta, a spus ea.

„Logica economică ne spune că bunurile publice trebuie finanţate în comun. Iar această finanţare comună ar putea constitui baza pentru ca Europa să-şi mărească treptat oferta de active sigure”, a arătat şefa BCE.

Împrumuturile comune au fost un subiect tabu pentru unii membri-cheie ai zonei euro, în special Germania, care se teme că propriii contribuabili ar putea ajunge să plătească pentru iresponsabilitatea fiscală a altora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă Europa ar reuşi, beneficiile ar fi mari, a afirmat Lagarde, fostă şefă a FMI. Afluxul de investiţii ar permite actorilor interni să se împrumute la costuri mai mici, ar izola blocul de fluctuaţiile cursului de schimb şi l-ar proteja împotriva sancţiunilor internaţionale, a explicat ea.

#Euro #Europa #investitii

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.