Mihail Podoleak, înalt consilier al președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, îl critică dur pe Rafael Grossi, șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru modul în care gestionează situaţia fragilă de la centrala nucleară din Zaporojie, aflată din primele zile ale invaziei sub controlul Rusiei.

Ucraina avertizează împotriva unei „provocări ruse“ la centrala Zaporojie

Podoleak susține că AIEA poate influența Rusia, dacă exercită presiuni asupra corporației nucleare de stat Rosatom, informează DPA.

„Omul este absolut ineficient în gestionarea riscului-cheie”, a declarat Mihailo Podoliak la o televiziune ucraineană, referindu-se la directorului AIEA, Rafael Grossi.

AIEA are „pârghii clare de influenţă” asupra Rusiei.

Potrivit acestuia, Agenția ar fi putut exercita presiuni asupra corporaţiei nucleare de stat Rosatom, prin care s-ar fi putut forţa o retragere a Rusiei şi deminarea uzinei.

Podoliak a vorbit despre „show-ul unui clovn” şi s-a referit la Grossi ca fiind „acea persoană”, transmite Agerpres. Ucraina avertizează de aproape două săptămâni cu privire la un posibil atac terorist la centrala nucleară Rafael Grossi, care s-a exprimat marţi seara la Viena, a declarat că centrala din Zaporojie a pierdut din nou conexiunea cu linia electrică principală externă şi, prin urmare, depinde de o singură sursă recent restaurată care este alimentată de o linie mai puţin puternică.

Singura linie electrică rămasă de 750 de kilovolţi (kV) – din cele patru disponibile înainte de conflict – a fost întreruptă marţi, 4 iulie, ora 01:21 (22:21 luni GMT), a precizat el.

„Nu s-a ştiut imediat care a fost cauza întreruperii energiei electrice sau cât va dura”, a spus şeful AIEA. De electricitate este nevoie pentru a pompa apa de răcire la uzină, a adăugat el.

„De data aceasta centrala a reuşit să evite o pierdere completă a întregii surse de alimentare externă – ceea ce s-a întâmplat de şapte ori în timpul conflictului -, dar ultima întrerupere a liniei de curent evidenţiază încă o dată situaţia precară a securităţii nucleare la această centrală”, a declarat Grossi.

#AIEA #Mihail Podoleak #Rafael Grossi #Zaporojie

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.