Poeta Ana Blandiana a primit joi, 23 mai, Premiul Prinţesa de Asturia pentru Literatură pentru anul 2024, transmite agerpres.ro.

Juriul subliniază că, “prin poezia sa nestăpânită, Ana Blandiana a dat dovadă de o extraordinară capacitate de rezistenţă în faţa cenzurii”, scrie presa spaniolă.

Autoarea a peste de 30 de cărţi de poezie, romane şi eseuri care au fost traduse în peste 25 de limbi, Ana Blandiana (născută în Timişoara, la 25 martie 1942) s-a impus în faţa altor 38 de autori care au concurat pentru acest premiu. Anul trecut, laureatul Premiului Prinţesa de Asturia pentru Literatură a fost scriitorul nipon Haruki Murakami.

„Ana Blandiana este moştenitoarea celor mai strălucite tradiţii literare, precum şi o creatoare radical unică. Scrierea ei, care îmbină transparenţa şi complexitatea, ridică întrebări fundamentale despre existenţa fiinţei umane, în zona privată şi în societate, în faţa naturii şi a istoriei. A demonstrat prin poezia sa nestăpânită o extraordinară capacitate de rezistenţă în faţa cenzurii”, şi-a motivat juriul alegerea.

Premiile Prinţesa de Asturia, decernate în fiecare an de Fundaţia prinţesei moştenitoare a Spaniei, sunt însoţite de o sumă de bani în valoare de 50.000 de euro. Acest premiu se atribuie în opt categorii: arte, literatură, ştiinţe sociale, comunicare, ştiinţe umaniste, cooperare internaţională, cercetare ştiinţifică şi tehnică, sport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ana Blandiana #poeta #premiu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.