Companiile aeriene vor fi obligate să transmită Poliției de Frontieră toate datele despre pasageri. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne și propus spre consultări publice, informează Deschide.md.

Potrivit autorităților, măsura respectivă este necesară pentru consolidarea capacităților entităților publice în lupta cu terorismul și criminalitatea.

„Luptătorii teroriști străini reprezintă o amenințare acută și în creștere la adresa păcii și securității internaționale. Activitățile lor pot crește intensitatea, durata, insolubilitatea și imprevizibilitatea conflictelor și reprezintă o amenințare gravă pentru statele lor de origine, statele pe care le tranzitează și statele în care călătoresc, precum și statele învecinate cu zonele de conflict armat din care acei luptători sunt activi”, susțin reprezentanții MAI.

Autoritățile precizează că schimbările geopolitice și consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei vor avea un impact de durată asupra securității, nu numai a Republicii Moldova, dar și a Uniunii Europene în anii următori, motiv pentru care este necesar de a avea capacitatea de a răspunde prompt și hotărât noilor provocări și de a contracara riscurile și amenințările la adresa statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit MAI, colectarea și utilizarea informațiilor despre pasageri va permite identificarea persoanelor de interes, înainte ca aceștia să ajungă la punctul de trecere a frontierei.

Datele despre pasageri vor fi colectate de către Unitatea de Informații despre Pasageri – o nouă instituție care va fi instituită în cadrul IGPF.

Conform proiectului, companiile aeriene vor transmite datele despre pasageri, la intervale de timp:

a) între 48 ore până la 24 ore până la ora programată a zborului;
b) dacă nu sunt date PNR disponibile conform lit. a), transportatorul aerian va transmite actualizări la 2 ore;
c) imediat după închiderea zborului, adică imediat după îmbarcarea călătorilor în aeronava care se pregătește pentru decolare, și când nici un călător nu se mai poate îmbarca sau debarca.

MAI precizează că informația va fi prezentată nu doar despre pasageri, dar și despre membrii echipajului, lucru prevăzut de instrumentele juridice internaționale.

La elaborarea proiectului au fost studiată experiența mai multor state, precum România, Letonia, Regatul Țărilor de Jos, Germania, Franța, Lituania și Canada.

#companii aeriene #informatii #pasageri #Politia de frontiera

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.