Doi politicieni din Olanda au vizitat regiunea transnistreană și s-au fotografiat în tricoluri ale clubului Sheriff, cu mitraliere, lângă drapelul autorităților separatiste, informează NewsMaker. Este vorba despre Tom de Nooijer, viceprimar al municipalității Oldebroek, dar și Marlon U., fost candidat la funcția de consilier municipal în localitatea Almere din partea partidului Forum voor Democratie (FvD).

Pe contul de Instagram al lui Marlon U. au fost publicate și imagini care arată cum cei doi au participat la exerciții de tragere în regiunea transnistreană. Apoi acestea ar fi fost șterse.

Tom de Nooijer a refuzat să ofere detalii despre vizită presei din Olanda, invocând caracterul privat al călătoriei.

Biroul Politici de Reintegrare a transmis pentru Newsmaker că nu a fost informat despre vizita politicianului olandez în regiunea transnistreană, iar deplasările private ale cetățenilor străini în regiune nu fac obiectul mecanismului de notificare prealabilă a autorităților Republicii Moldova. Autoritatea, însă, a criticat comportamentul reprezentanților Țărilor de Jos.

„Este absolut inacceptabilă difuzarea în spațiul public a imaginilor ce afișează simboluri separatiste și promovează propaganda războiului. Respectiv, persoana vizată care a fost implicată în această situație inadmisibilă urmează să vină cu declarațiile de resort pentru a corecta gafa comisă și a reafirma sprijinul pentru caracterul suveran și teritorial integru al Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții Biroului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Oficialii au mai menționat că misiunile diplomatice și organizațiile internaționale acreditate în Republica Moldova „au fost în repetate rânduri ghidate și au primit recomandări referitor la vizitele de lucru și activitățile desfășurate în regiunea transnistreană a țării”, fiind menționată importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele recunoscute internațional și combaterea „manifestării unor elemente anticonstituționale și secesioniste”.

Fotografiile celor doi politicieni au provocat reacții și în Olanda, unde au fost criticați de mai mulți reprezentanți ai unor formațiuni care le sunt opozante, fiind menționată inclusiv legătura strânsă a administrației de la Tiraspol cu Moscova.

Pe 27 august, Tom de Nooijer și-a cerut scuze pentru vizită și pentru publicarea fotografiei. Politicianul a explicat că a mers în regiunea transnistreană din „interes istoric pentru trecutul sovietic”, că a folosit armele exclusiv pe poligon și că nu intenționa să transmită mesaje politice.

#fotografii #mitraliere #olandezi #Sheriff #Transnsitria

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.