Candidații la prezidențiale își fac campanie pe TikTok, încercând să câștige simpatia cetățenilor. Pe platformă circulă videoclipuri cu Elena Lasconi cântând, Crin Antonescu savurând cafea sau Nicușor Dan făcând cumpărături la piață, trimis de soție.

Candidații pentru alegerile prezidențiale din luna mai au început deja precampania. Panourile publicitare din orașe, blocuri și intersecții sunt pline cu afișe, bannere și corturi de campanie. Fiecare candidat încearcă să transmită un mesaj care să atragă alegătorii. În același timp, bătălia pentru voturi se mută și pe TikTok.

Într-un clip de pe TikTok, Elena Lasconi cântă la un concert într-un local și se distrează alături de mai mulți oameni. Ea a mai postat un alt videoclip în care mănâncă supă cu panseluțe, explicând că nu îi plac „nici crinii, nici trandafirii”, doar panseluțele. Filmarea nu a avut efectul dorit și a fost criticată de internauți.

Crin Antonescu a postat un alt clip pe TikTok în care merge la o terasă, bea cafea și se fotografiază cu mai multe persoane.

Nicușor Dan apare și el într-un clip în care merge la piață cu lista dată de soția sa. El cumpără legume și nuci și, la un moment dat, o sună pe soție ca să se asigure că a ales corect pătrunjelul.

În urmă cu o săptămână, Elena Lasconi, președinta USR și candidată la prezidențiale, a spus că ar putea propune închiderea TikTok înainte de alegeri, din cauza riscurilor de influență politică. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că această propunere este „o tâmpenie”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Crin Antonescu #Elena Lasconi #Nicușor Dan #tiktok

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.