Uniunea Europeană nu intenționează să includă o interdicție completă asupra petrolului rusesc sau restricții asupra serviciilor maritime legate de transportul acestuia în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, relatează Politico, citând mai mulți diplomați ai UE.

În pregătirea noului pachet de restricții, accentul principal se pune pe ajustarea mecanismului actual de plafonare a prețurilor pentru petrolul rusesc, relatează Politico, transmite Mediafax.

Mai exact, țările UE discută posibilitatea menținerii plafonului actual al prețului petrolului. Cu toate acestea, propunerile pentru o interdicție completă a combustibilului rusesc și o interdicție a serviciilor maritime nu se bucură de un sprijin suficient în rândul statelor europene, notează publicația.

În 2025, UE a introdus un mecanism care asigură că plafonul prețului pentru țițeiul rusesc din Ural este stabilit automat la 15% sub prețul mediu de piață la fiecare șase luni. Plafonul actual este programat să fie revizuit la sfârșitul acestei veri.

Restricțiile interzic companiilor europene să furnizeze servicii precum asigurări și transport pentru petrolul al cărui preț depășește pragul.

Bloomberg a relatat la sfârșitul lunii mai că UE are în vedere înghețarea temporară a plafonului pentru petrolul rusesc, pe fondul creșterii prețurilor globale din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Plafonul actual este de 44,10 dolari pe baril.

Cu toate acestea, din cauza creșterii prețurilor la petrol, în special din cauza închiderii efective a Strâmtorii Ormuz, următoarea revizuire ar putea ridica plafonul la 65 de dolari pe baril.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#interdictie #petrol #petrol rusesc #Uniunea Europeana

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.