Mai mulți pompieri moldoveni vor merge, și în acest an, în Grecia, unde împreună cu salvatori din 11 țări vor ajuta la stingerea incendiilor devastatoare cu care se confruntă Grecia. Un anunț în acest sens a fost făcut de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Momentan nu este clar câți pompieri moldoveni vor fi detașați în misiune.

„Echipa pompierilor de combatere terestră a incendiilor forestiere din cadrul IGSU al MAI (GFFFv-MD) se pregătește de deplasare pentru participarea în cadrul misiunii de pre-poziționare în cadrul Programul European de Pre-poziționare a Echipelor de Stingere a Incendiilor de Pădure în Republica Elenă regiunea NEA Makri. Programul este organizat în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Pompierii IGSU vor participa în Programul European de Pre-poziționare a Echipelor de Stingere a Incendiilor de Pădure în Republica Elenă cot la cot cu alte echipe de intervenție din 12 țări: România, Bulgaria, Malta, Polonia, Slovacia, Italia, Slovenia, Grecia, Austria, Franța, Spania și Republica Moldova, cu efectiv în număr total de peste 500 pompieri”, anunță autoritățile.

Potrivit MAI, programul este finanțat de Uniunea Europeană, iar o parte de cheltuieli va fi suportată de Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, și în anii 2021 și 2023, pompierii moldoveni au fost detașați în Grecia pentru stingerea incendiilor de pădure.

În ultimele săptămâni, Grecia se confruntă cu incendii de proporții, multe zone atât turistice, cât și obișnuite. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avertizează moldovenii care tranzitează, se află sau intenționează să călătorească în regiune, despre pericolul flăcărilor. Cetățenilor moldoveni li se recomandă să verifice condițiile meteorologice și atenționările oficiale emise de autorități, înainte de planificarea călătoriilor.

Grecia: Sute de turiști au fost evacuați din cauza incendiilor

#Grecia #IGSU #incendii #MAI #pompieri #pompieri moldoveni

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.