Procesul de integrare europeană și perspectivele de aderare reale ale Republicii Moldova la UE au fost discutate la „Secretele Puterii” de la Jurnal TV cu invitatul ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.

În contextul desfășurării ieri la Berlin a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova co-prezidată de România, Franța și Germania, ministrul a declarat că aceasta nu se va rezuma doar la atât. Urmează să aibă loc și alte reuniuni în viitorul apropiat.

„Această conferință nu va fi doar una singură, deja peste două-trei luni va avea loc o nouă reuniune a acestui grup de sprijin de această dată la București. Deci această platformă este concepută ca o serie de evenimente prin care în permanență ne vom ajusta proiectele, rata și viteza de implementare a acestora dar și necesitățile de resurse de care avem nevoie.” – a subliniat ministrul Nicu Popescu.

Reamintim că în urma acestei reuniuni, Republica Moldova a obținut un sprijin financiar în valoare de 659 de milioane de euro, bani care vor fi direcționați spre 5 domenii: ajutor umanitar, energie, lupta împotriva corupției, managementul frontierelor și asistența financiară.

În contextul procesului de aderare la UE și de a obține statutul de țară candidat, după ce Republica Moldova a depus cerere în acest sens, urmează să aibă loc etapa chestionarului – a explicat șeful diplomației moldovene.

„Aș vrea să fac un anunț, pozitiv, săptămâna viitoare așteptăm chestionarul care va veni de la UE, în baza căruia va fi făcută evaluarea dacă Republica Moldova poate trece la următoarea etapă în parcursul său de aderare la UE. În baza acestui chestionar se va evalua nivelul de pregătire a RM. Deja avem format un grup de lucru pe interior între instituțiile noastre care așteaptă recepționarea acestui chestionar astfel încât noi să putem prezenta procesul nostru de europenizare la modul cel mai concret.” – a menționat ministrul de externe.

În continuare Nicu Popescu a explicat cum se derulează procedura și care pot fi rezultatele acesteia:

„Procedura este aproximativ următoarea: ni se va trimite săptămâna viitoare acest chestionar, vom avea câteva săptămâni la dispoziție pentru a răspunde la întrebările din chestionarul dat și miza și obiectivul acestor întrebări este să identifice în ce măsură statul, instituțiile noastre, funcționarea societății, corespunde standardelor necesare europene de a primi statutul de țară candidat. După recepționarea acestui chestionar de la noi, Comisia Europeană va evalua și va veni cu răspunsuri. Acestea pot fi de trei feluri: 1. Acest stat este gata de aderare 2. Poate deveni candidat la aderare dacă îndeplinește un set de condiții. 3. Ori nu dă nici un răspuns și acest lucru înseamnă că mai avem de muncit.” – a punctat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.

Reamintim că la 3 martie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la UE.

#aderare la UE #cerere de aderare #integrare UE #MAEIE #Nicu Popescu #platforma de sprijin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.