Republica Moldova ar trebui să-și revizuiască politica în domeniul asigurărilor sociale, în condițiile în care presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale crește de la an la an, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, una dintre principalele probleme este reducerea raportului dintre numărul persoanelor active care achită contribuții sociale și numărul pensionarilor, scrie bani.md.

„Povara pe bugetul asigurărilor sociale de la an la an este în creștere, pe motiv că, pe lângă natalitatea scăzută, descrește contribuția salariaților activi în raport cu o persoană pensionară”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor consideră că evoluțiile demografice impun o regândire a politicilor statului în domeniul asigurărilor sociale.

„Este rezonabil ca noi, ca țară, să ne revedem politica în domeniul asigurărilor sociale, deoarece criteriul demografic, după mine, este unul dintre cele mai importante motive”, a spus Belous.

Printre factorii care exercită presiune asupra sistemului se numără natalitatea redusă, migrația populației și creșterea speranței medii de viață.

Potrivit ministrului, cumularea acestor factori obligă Guvernul să analizeze modul în care este construit actualul sistem de asigurări sociale și să examineze eventuale ajustări ale politicilor din domeniu.

„Sunt mai mulți factori care pun semne de întrebare și creează inclusiv obligația legală a Guvernului de a revedea politica în acest domeniu”, a precizat Victoria Belous.

În prezent, raportul dintre pensionari și angajați este practic unu la unu. Numărul pensionarilor este de circa 600 de mii, iar cel al angajaților puțin peste 600 de mii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#moldoveni #pensii

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.