Compania de analiză Elliptic, împreună cu Agenția de presă IPN, au stabilit și confirmat că, de la începutul anului 2024, prin noile portofele de criptomonede asociate cu structurile de afaceri ale lui Ilan Șor au fost tranzacționate cel puțin 8 miliarde de dolari. Informațiile au ieșit la iveală în urma unei scurgeri de documente interne și a corespondenței dintre membrii grupului Șor.

Schema arăta astfel: banii din Rusia erau transferați prin companii din Kârgâzstan, o țară cu legături strânse cu Moscova, scrie IPN. Anterior, sursa citată scria că, printr-o rețea de intermediari, Șor i-a oferit președintelui Kârgâzstanului, Sadâr Japarov, un avion privat.

În corespondența angajaților companiilor se discută despre tranzacții efectuate în stablecoin-ul USDT (Tether). De exemplu, unul dintre angajați, cu pseudonimul athena1098, a solicitat un transfer de 2 milioane USDT, iar banii au fost trimiși în doar câteva minute.

În total, au fost identificate 11 portofele cripto asociate cu grupul Șor. Prin acestea au trecut cel puțin 8 miliarde de dolari, potrivit unei analize realizate de Elliptic. Compania a examinat tranzacțiile fiecăruia dintre aceste portofele.

Experții subliniază că suma reală ar putea fi și mai mare, deoarece o altă parte a portofelelor nu a fost încă descoperită. În plus, în august 2025 a fost înregistrată o schimbare în masă a adreselor portofelelor – cel mai probabil, în urma scurgerii de date. În alte conversații ale membrilor grupului din aplicația Mattermost, o persoană cu pseudonimul travolta (care îi aparține lui Ilan Șor) face un rezumat al banilor care au intrat și ieșit în cadrul proiectului A7A5.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criptomonede #Ilan Șor #Kârgâzstan #portofele #Rusia

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.