Compania de analiză Elliptic, împreună cu Agenția de presă IPN, au stabilit și confirmat că, de la începutul anului 2024, prin noile portofele de criptomonede asociate cu structurile de afaceri ale lui Ilan Șor au fost tranzacționate cel puțin 8 miliarde de dolari. Informațiile au ieșit la iveală în urma unei scurgeri de documente interne și a corespondenței dintre membrii grupului Șor.

Schema arăta astfel: banii din Rusia erau transferați prin companii din Kârgâzstan, o țară cu legături strânse cu Moscova, scrie IPN. Anterior, sursa citată scria că, printr-o rețea de intermediari, Șor i-a oferit președintelui Kârgâzstanului, Sadâr Japarov, un avion privat.

În corespondența angajaților companiilor se discută despre tranzacții efectuate în stablecoin-ul USDT (Tether). De exemplu, unul dintre angajați, cu pseudonimul athena1098, a solicitat un transfer de 2 milioane USDT, iar banii au fost trimiși în doar câteva minute.

În total, au fost identificate 11 portofele cripto asociate cu grupul Șor. Prin acestea au trecut cel puțin 8 miliarde de dolari, potrivit unei analize realizate de Elliptic. Compania a examinat tranzacțiile fiecăruia dintre aceste portofele.

Experții subliniază că suma reală ar putea fi și mai mare, deoarece o altă parte a portofelelor nu a fost încă descoperită. În plus, în august 2025 a fost înregistrată o schimbare în masă a adreselor portofelelor – cel mai probabil, în urma scurgerii de date. În alte conversații ale membrilor grupului din aplicația Mattermost, o persoană cu pseudonimul travolta (care îi aparține lui Ilan Șor) face un rezumat al banilor care au intrat și ieșit în cadrul proiectului A7A5.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criptomonede #Ilan Șor #Kârgâzstan #portofele #Rusia

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.