Postul tv MIR cere prin instanță de la stat banii pentru 2022! Comentariul la cea mai recentă decizie a Guvernului

Reprezentanții televiziunii interstatale MIR au dat în judecată Ministerul Finanțelor după ce autoritățile nu au transferat companiei 2,6 milioane de lei ce urmau să fie alocați din bugetul de stat în 2022. Media-azi.md scrie că prima ședință pe caz va avea loc în noiembrie 2023. Directorul instituției susține că regretă deciziile luate de autorități între timp, cu privire la sistarea finanțării și denunțarea acordurilor privind crearea și activitatea televiziunii.

Potrivit unui răspuns al Ministerului Finanțelor pentru sursa citată, reprezentanții MIR au înaintat cererea de judecată împotriva instituției la 12 octombrie 2022, invocând faptul că, deși Republica Moldova urma să achite anul trecut suma de aproape 3,5 milioane de lei televiziunii interstatale, au fost transferați doar 871.000 de lei. Astfel, „reprezentanța TRCI MIR, prin cererea de chemare în judecată, solicită obligarea Ministerului Finanțelor să efectueze transferul din bugetul de stat pentru anul 2022 a mijloacelor financiare în sumă de 2613,0 mii lei”.

Secretarul de la stat al ministerului, Vladimir Arachelov, precizează în răspuns că banii nu au ajuns în conturile companiei odată ce, pe perioada stării de urgență, instituită în martie 2022, reprezentanța TRCI MIR și-a suspendat retransmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a tuturor programelor care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră, acestea și constituind motivele suspendării finanțării cheltuielilor respective.

Conform datelor de pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, prima ședință de examinare a cauzei la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, este planificată abia la 29 noiembrie 2023.

Directorul reprezentanței din Moldova a companiei MIR, Stanislav Vîjga, a precizat pentru aceeași sursă că „există o decizie cu privire la alocarea acestor resurse, decizie care nu a fost anulată, deci rămâne valabilă”.

Amintim că, între timp, la 4 aprilie, Guvernul a decis să nu mai cotizeze pentru televiziunea interstatală MIR, iar pe 19 aprilie, Cabinetul de miniștri a aprobat denunțarea acordurilor privind crearea și activitatea instituției. În prezent, posturile de televiziune Mir TV și Mir 24, comune pentru spațiul CSI, nu dețin licență de emisie eliberată de Consiliul Audiovizualului și, respectiv, nu sunt furnizori de servicii media în Republica Moldova.

„Este dreptul suveran al fiecărui stat să decidă cu privire la prezența sau absența unor proiecte internaționale sau participarea în anumite acorduri. Regretăm decizia, dar nu o condamnăm”, a spus Vîjga.

El a adăugat că reprezentanța din Moldova nu a fost lichidată deocamdată, iar echipa redacțională lucrează în continuare.

„Ar urma să fie anunțate toate părțile implicate despre retragerea din aceste acorduri, să fim înștiințați cu privire la lichidare și să avem claritate cum se vor întâmpla lucrurile – care va fi instituția responsabilă de proces, în ce condiții etc.”, potrivit lui.

#MIR #tv #Ministerul Finantelor #bani

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.