Accesul vehiculelor către și dinspre postul vamal Leușeni-Albița rămâne blocat și la această oră, anunță Serviciul Vamal. Echipele INSP sunt prezente pentru a menține ordinea publică și a restabili fluxul în trafic. În același timp, Poliția vine cu un apel către fermieri, care prin acțiunile lor neanunțate au blocat traficul rutier.

„Prin aceste decizii ȘI ACȚIUNI SAMOVOLNICE le-a fost îngrădit participanților la trafic dreptul la libera deplasare și date peste cap activitățile, inclusiv cele de familie și economice. Venim repetat cu apel la respectarea drepturilor fiecărui cetățean și a legislației”, anunță Poliția.

La această oră în vamă sunt blocate:

120 de camioane de mare tonaj blocate;
16 camioane de mare tonaj sunt cu produse perisabile;
5 autobuze blocate;
4 microbuze blocate;
130 de pasageri nu își pot continua drumul;
230 de unități auto au fost redirecționate de pe traseul Leușeni prin alte puncte de trecere.

Totodată, oamenii legii recomandă transportatorilor și călătorilor să opteze din timp pentru alternativele disponibile, cum ar fi: PVFI Sculeni sau PVFI Costești, pentru a evita eventualele neplăceri și întârzieri.

VIDEO Agricultorii din Rezina vor plăți de 1000 de lei per hectar și demisia lui Bolea. La Leușeni se blochează drumul

#fermieri #politia #Vama Leuseni

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.