Peste 140 de funcții didactice sunt disponibile pentru absolvenții care vor să înceapă o carieră în învățământul profesional tehnic. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, posturile vacante sunt în 40 de instituții din 16 localități ale țării. Cele mai multe locuri sunt în municipiul Chișinău – 52 de funcții. Urmează instituțiile din Ungheni și Cahul, cu câte 13 posturi disponibile, Bălți – 12 și Orhei – nouă.

Dintre cele 145 de funcții, 87 sunt în școli profesionale, 47 în colegii, iar 11 în centre de excelență.

Cele mai căutate sunt cadrele pentru disciplinele de specialitate și maiștrii-instructori, unde sunt câte 50 de locuri vacante. Alte 39 de posturi sunt pentru profesorii de discipline generale.

Instituțiile au nevoie de profesori de matematică, informatică, fizică, biologie, chimie, limba și literatura română, limbi străine, istorie, geografie, educație fizică, dar și pentru discipline tehnice, medicale și agricole.

Printre instituțiile cu cele mai multe locuri libere se numără Școala Profesională din Orhei și Școala Profesională nr. 6 din Chișinău, fiecare cu câte nouă posturi disponibile. Școlile profesionale nr. 3 și nr. 7 din Capitală au câte șapte locuri vacante.

La repartizare pot participa tinerii cu vârsta de până la 35 de ani, aflați la început de carieră didactică, care au studiile necesare pentru postul ales. Pot depune dosare atât absolvenții școlilor profesionale, cât și cei cu studii de licență sau master.

Cei care nu au studii pedagogice vor trebui să urmeze, în cel mult doi ani de la angajare, un modul psihopedagogic.

Valoarea indemnizației depinde de localitatea unde este ocupat postul și de nivelul studiilor. Absolvenții cu studii profesional-tehnice pot primi între 160 de mii și 235 de mii de lei, iar cei cu studii de licență sau master – între 200 de mii și 375 de mii de lei.

Cea mai mare indemnizație este prevăzută pentru profesorii cu studii superioare care vor preda discipline precum matematica, informatica, fizica, chimia, biologia sau limba și literatura română în anumite instituții cu predare în limba rusă.

Banii vor fi achitați în două tranșe: 50% după șase luni de activitate și restul după 18 luni de muncă. Dosarele pot fi depuse până pe 20 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#institutii #repartizare #tineri profesori

Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc înălțarea sfintei Cruci. Evenimentul comemorează descoperirea crucii lui Hristos în Golgota, în anul 326, de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Conform credințelor bisericești, acest moment a adus speranță și mântuire și simbolizează victoria asupra păcatului și morții.

Legenda spune că împărăteasa Elena a descoperit trei cruci pe dealul Golgotei, după ce a organizat săpături. După ce o femeie bolnavă s-a atins de una dintre ele, s-a considerat că anume aceea era crucea Mântuitorului.

De înălțarea sfintei Cruci, creștinii țin post strict, renunță la carne, brânzeturi și ouă, în semn de recunoștință și solidaritate cu suferința lui Hristos. Aceștia se roagă pentru sănătate, pace și binecuvântare în viața lor.

În unele regiuni, de pomi se atârnă busuioc sfințit în formă de cruce, pentru a asigura roada și a atrage belșug. Unii oameni cred că trebuie sfințite monede și ținute lângă o cruciuliță, în portofel, pentru a aduce belșug și spor la muncă.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în tradiția populară, se adună frunze de busuioc, mentă, cimbru, care se consideră plante magice și se sfințesc la biserică pentru a alina durerea. Busuiocul se pune în vasele cu apă pentru păsări pentru a le ocroti. Se face un ritual şi pentru pomii care nu rodesc: se agață de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit.

Tot de Ziua Crucii începe culesul viilor, se bat nucii, iar din păduri se adună ramuri de alun. Se spune că în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se termină vara şi începe cu adevărat toamna. În popor se zice că dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.

Obiceiurile populare mai spun că șerpii și alte reptile încep să se ascundă în subteran începând cu ziua Înălțării Sfintei Cruci.