Posturile publice de televiziune şi radio ungare, acuzate de noul premier Peter Magyar că ar fi părtinitoare în favoarea fostului premier Viktor Orban, şi-au încetat temporar emisia marţi după-amiază, a anunţat şeful guvernului, care a salutat o „zi istorică”, relatează AFP.

„Astăzi, propaganda a încetat să fie difuzată pe posturile mass-mediei din serviciul public”, a scris Peter Magyar pe Facebook.

Telespectatorii postului M1, principalul canal al televiziunii publice ungare, au fost întâmpinaţi de un ecran negru care afişa un mesaj în care postul susţine că noul guvern reformează mass-media publice pentru a le face „independente şi credibile” şi îşi cere scuze pentru „minciunile” din trecut, transmite Digi24.

„Mass-media din serviciul public nu pot minţi. Ne cerem scuze pentru că am făcut acest lucru atât de mulţi ani”, se arată în mesaj, adăugând că postul public trece printr-o transformare „pentru a deveni independent şi credibil în viitor”.

Şi website-ul televiziunii afişează un ecran negru, în timp ce postul de radio muzical Bartok emite acum pe frecvenţa postului de radio Kossuth, notează Agerpres. Programul postului M1 va fi reluat în această seară, dar fără buletine de ştiri, potrivit unui comunicat al grupului MTVA, care gestionează diferitele canale ale televiziunii publice.

Într-o postare ulterioară pe Facebook, Peter Magyar a scris: „La șaptezeci de ani de la 1956, în mod simbolic, emisia M1 va reîncepe la ora 19:56. Deocamdată nu vor fi transmise știri, ci doar filme”.

M1 este principalul canal al televiziunii publice maghiare, cu un profil informativ și conținut bazat pe știri și dezbateri, fără divertisment (acesta era difuzat pe canalul Duna). 1956 este o referință la Revoluția Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice. Tot marţi, parlamentul ungar a început să dezbată o serie de amendamente constituţionale menite să destructureze „sistemul” fostului premier Viktor Orban, al cărui partid va organiza joi un protest împotriva „tiraniei” actualei puteri a premierului Peter Magyar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Peter Magyar #posturi publice #suspendare #televiziune #Ungaria

Persoanele care vor să lucreze cu copii, atât în sectorul public, cât și în cel privat, ar putea fi obligate să treacă printr-o evaluare a sănătății mintale. Măsura, prevăzută într-un proiect de modificare a Codului Muncii, are ca scop prevenirea cazurilor de violență, neglijare și abuz. Proiectul a fost discutat în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie, transmite IPN.

Secretarul de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca, a declarat că evaluarea sănătății mintale a persoanelor care lucrează cu copii nu este o măsură nouă, astfel de verificări fiind evectuate pentru anumite categorii profesionale, precum procurorii și angajații din sistemul medical. Potrivit lui Vasile Cușca, prin includerea acestor prevederi în Codul Muncii, regulile vor fi aplicate unitar tuturor angajaților care desfășoară activități ce implică contact regulat cu copiii.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, a menționat că noua procedură ar urma să prevadă o evaluare individualizată, realizată de specialiști, care să analizeze nu doar existența unui anumit diagnostic, ci și capacitatea persoanei de a desfășura activitatea în condiții sigure pentru copii. Cei nemulțumiți de rezultatul evaluării vor putea contesta decizia prin mecanisme special create.

Pe de altă parte, activista civică Ecaterina Luțișina a criticat modificările și a spus că în statele Uniunii Europene nu există astfel de reguli în Codul Muncii. Potrivit acesteia, țări precum Spania, Franța și România utilizează registre ale agresorilor sexuali și certificate de integritate pentru persoanele care lucrează cu copii.

Ecaterina Luțișina a declarat că, potrivit unui studiu în care au fost evaluați psihiatric 200 de agresori sexuali, doar 20% dintre aceștia aveau tulburări mintale. Ea a îndemnat autoritățile să nu asocieze automat problemele de sănătate mintală cu riscul de violență asupra copiilor, subliniind că o astfel de abordare poate duce la stigmatizarea persoanelor cu astfel de afecțiuni, inclusiv a femeilor care suferă de depresie postnatală.

Modificările prevăd introducerea în Codul Muncii a noțiunii de „muncă ce implică contact regulat cu copiii” și stabilește reguli obligatorii pentru verificarea antecedentelor penale și evaluarea aptitudinii psihice a persoanelor care vor activa în astfel de funcții prin prisma riscului sporit de violență față de copii.