Sfântul Nicolae este ocrotitorul copiilor, iar legenda spune că el lasă dulciuri în ghetuțele copiilor care au fost cuminți. Sărbătoarea are loc în fiecare an, în România pe 6 decembrie și în Moldova pe 19 decembrie.

Care este povestea lui Moș Nicolae

Pe 6 decembrie sărbătorim Ziua Sfântului Nicolae. Din punct de vedere istoric, nu știm prea multe lucruri despre acesta. Deși este unul dintre cei mai populari sfinți în bisericile greacă și latină, existența lui nu este atestată de niciun document istoric.

Tot ce se poate spune este că probabil a fost episcopul Mirei undeva în secolul al IV-lea.

Cu toate acestea, există desigur multe legende despre Nicolae de-a lungul istoriei.

Se spune că Nicolae s-a născut într-o familie bogată din Patara, Licia. Părinții lui au murit, iar el a moștenit o sumă considerabilă de bani, dar nu a păstrat nimic.

În cea mai faimoasă poveste despre viața sa, a aruncat saci de aur prin ferestrele a trei fete pe cale să fie forțate să ducă o viață de sclavie.

Cel puțin așa spune cea mai comună versiune a poveștii; există și altele, inclusiv una excesiv de sumbră în care trei copii sunt uciși de un măcelar până când Nicolae îi învie.

După câteva miracole efectuate când încă era tânăr, Sfântul Nicolae a fost ales de oamenii din Mira să fie noul lor episcop. Dar nu a durat mult până când Dioclețian și Maximian au început persecuțiile împotriva creștinilor, iar noul episcop a fost închis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar și în timpul domniei lui Iustinian (d. 565), Nicolae era celebru, și împăratul a dedicat o biserică din Constantinopol în cinstea lui.

Până în anii 900, un grec scria: „Atât Occidentul, cât și Răsăritul îl aclamă și îl glorifică. Oriunde sunt oameni, numele său este venerat și se construiesc biserici în onoarea sa. Toți creștinii își reverează memoria și îl cheamă pentru protecție.”

Vestul a devenit și mai interesat atunci când moaștele sale au fost luate de la Mira la Bari, Italia, la 9 mai 1087.

Se spune că a fost reprezentat de artiștii medievali mai des decât orice alt sfânt, cu excepția Mariei, și aproape 400 de biserici i-au fost dedicate numai în Anglia în Evul Mediu târziu.

Cu o astfel de popularitate, legendele sale s-au împletit inevitabil cu altele. În țările germanice, a devenit uneori dificil să se stabilească unde începe legenda lui Nicolae și se termină cea a lui Woden (sau Odin).

Undeva de-a lungul liniei, probabil legată de povestea dăruirii de aur, oamenii au început să dea cadouri în numele lui pe 6 decembrie. Când a venit Reforma, urmărirea lui a dispărut în toate țările protestante cu excepția Olandei, unde legenda sa a continuat sub numele de Sinterklaas, scrie protv.ro.

Cum le explicăm copiilor legenda lui Moș Nicolae, în funcție de vârstă

Să le explici copiilor cine e Moș Nicolae ar putea fi puțin greu. Dar, în funcție de vârstă, poți aborda lucrurile diferit.

Pentru copiii mici de 3-5 ani, poți să explici că Moș Nicolae este un prieten magic care vine în noaptea de 5 spre 6 decembrie și aduce cadouri copiilor cuminți care și-au lustruit ghetuțele. Poți spune că lasă cadourile în ghetuțe sau pantofii copiilor lângă ușă.

Menține povestea simplă și spune-le că Moș Nicolae recompensează copiii care au grijă de lucrurile lor. Curățați împreună ghetuțele și puneți-le pe pervaz sau la ușă. Uită-te la bucuria din ochii copilului tău când vede încălțările pline de dulciuri.

Pentru copiii mai mari de 6-10 ani, poți să introduci elemente din povestea istorică a Sfântului Nicolae. Poți menționa că a trăit într-un oraș numit Mira și că a fost un om bun care a făcut lucruri bune pentru ceilalți.

Vorbește despre lucrurile bune pe care Moș Nicolae le-a făcut și grija acestuia pentru cei nevoiași. E o ocazie bună să îi înveți ce înseamnă empatia, mila și importanța dăruirii semenilor mai puțin norocoși. Poți chiar să îi spui că dacă vrea ar putea să își doneze câteva dintre jucării pentru alți copii. Umple-i ghetuțele cu dulciuri și învață-l despre legenda lui Sfântul Nicolae.

Poți discuta cu copiii despre motivul pentru care Moș Nicolae este considerat sfânt și patron al copiilor. Compasiunea, bunătatea și importanța ajutorării celorlalți sunt concepte importante pe care le pot învăța acum.

#copii #Mos Nicolaie #poveste

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.