Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Prea multă cofeină ar putea duce la probleme cardiace grave. Limita care nu ar trebui depășită

21 Aug. 2024, 06:25
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
21 Aug. 2024, 06:25 // Life //  Realitatea.md

Cafeaua de dimineață sau băutura energizantă de după-amiază ar putea oferi mai mult decât un simplu plus de energie. Un studiu recent sugerează că un consum excesiv de cofeină poate reprezenta un risc pentru sănătatea inimii, chiar și în cazul persoanelor sănătoase, conform celor de la StudyFinds.

Cercetătorii de la Zydus Medical College and Hospital din India au descoperit că un aport zilnic de peste 400 mg de cofeină – echivalentul a aproximativ patru cești de cafea sau două băuturi energizante – poate crește riscul dezvoltării problemelor cardiovasculare. Studiul, prezentat la conferința ACC Asia 2024, evidențiază modul în care băuturile cu cofeină, foarte consumate, pot afecta în tăcere sănătatea inimii.

„Consumul regulat de cofeină ar putea perturba sistemul parasimpatic, ducând la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac”, explică Dr. Nency Kagathara, cercetătorul principal al studiului, într-un comunicat de presă.

Să explicăm un pic mai bine. Sistemul parasimpatic face parte din rețeaua de control autonom al organismului, având rolul de a gestiona funcțiile de „odihnă și digestie”, facilitând relaxarea și recuperarea. Perturbarea acestui sistem poate genera un stres suplimentar asupra sistemului cardiovascular.

Studiul a analizat 92 de persoane sănătoase cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani. Cercetătorii le-au măsurat tensiunea arterială și ritmul cardiac înainte și după un simplu test de efort. Ceea ce au descoperit a fost revelator.

Maxim 400 mg/zi

Aproape 20% dintre participanți (19,6%) au raportat un consum de cofeină peste 400 mg pe zi. Deși pare o cantitate moderată, aceasta corespunde consumului a patru cești de cafea, două băuturi energizante sau 10 cutii de suc! În plus, persoanele care consumau astfel de cantități zilnice de cofeină manifestau modificări notabile ale sistemului nervos autonom, care reglează funcțiile involuntare ale organismului, precum ritmul cardiac și tensiunea arterială. Aceste modificări pot conduce, în timp, la un risc crescut de hipertensiune și alte probleme cardiovasculare.

Studiul a constatat că femeile, persoanele care lucrează în domeniul afacerilor și al managementului și locuitorii din mediul urban sunt cei mai mari consumatori de cofeină. Nu este greu de imaginat de ce – orele lungi de lucru, mediile foarte stresante și accesul ușor la băuturile cu cofeină pot contribui la un consum mai mare. Efectele au fost și mai pronunțate în cazul celor care consumau peste 600 mg de cofeină zilnic.

„Datorită efectului său asupra sistemului nervos autonom, consumul regulat de cofeină ar putea expune persoanele altfel sănătoase la riscul de hipertensiune arterială și alte evenimente cardiovasculare”, spune Dr. Kagathara. „Creșterea gradului de conștientizare a acestor riscuri este vitală pentru îmbunătățirea sănătății inimii pentru toți.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.