Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a venit cu precizări după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat urgență de sănătate publică de importanță internațională în contextul focarelor de boală provocate de virusul Bundibugyo (o variantă a virusului Ebola) în Republica Democrată Congo și Uganda. ANSP anunță că monitorizează permanent evoluția situației epidemiologice internaționale și menține o coordonare continuă cu OMS și autoritățile internaționale de sănătate publică, pentru implementarea rapidă a măsurilor de prevenire și control, în funcție de evoluția situației.

La acest moment, OMS nu recomandă instituirea restricțiilor de călătorie, însă încurajează evitarea deplasărilor neesențiale în zonele cu risc.

Virusul Bundibugyo face parte din familia Filoviridae, același gen ca virusul Ebola clasic (Ebola Zaire) și provoacă o febră hemoragică virală severă, cu evoluție potențial gravă.

Conform datelor actualizate, cazuri au fost raportate în: Republica Democrată Congo (provincia Ituri): 8 cazuri confirmate, 246 cazuri suspecte și 80 de decese în mai multe zone (Bunia, Rwampara, Mongbwalu); Uganda: 2 cazuri confirmate (inclusiv un deces), înregistrate la Kampala, la persoane venite din RDC. Totodată, au fost raportate cel puțin 4 decese în rândul personalului medical, ceea ce evidențiază importanța respectării stricte a măsurilor de control al infecțiilor în instituțiile sanitare.

Perioada de incubație a bolii este de 2–21 de zile, iar transmiterea are loc prin contact direct cu sângele sau alte fluide biologice ale persoanelor sau animalelor infectate. Autoritățile subliniază că riscul de import al bolii în Europa, inclusiv în Republica Moldova, este considerat scăzut.

Simptomele includ febră bruscă, slăbiciune, dureri musculare, cefalee și dureri în gât, urmate de vărsături, diaree și, în cazuri severe, hemoragii interne și externe.

În prezent nu există vaccinuri sau tratamente specifice aprobate pentru acest tip de virus, fiind aplicat doar tratament de susținere.

Pentru populația din Republica Moldova, riscul este foarte scăzut, iar autoritățile recomandă informarea exclusiv din surse oficiale și evitarea răspândirii informațiilor neverificate.

Pentru persoanele care călătoresc în zonele afectate se recomandă evitarea contactului cu persoane bolnave, respectarea igienei mâinilor și evitarea consumului de carne insuficient preparată termic. De asemenea, dacă în 21 de zile de la întoarcere apar simptome precum febră sau tulburări digestive, este necesară prezentarea la medic și menționarea istoricului de călătorie.

Personalul medical este îndemnat să respecte strict măsurile de protecție și să acorde atenție istoricului de călătorie al pacienților cu simptome febrile.

OMS a declarat în data de 17 mai focarul de Ebola din Republica Democratică Congo şi Uganda drept o „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional”. OMS susține că focarul, cauzat de virusul Bundibugyo, nu îndeplineşte criteriile unei urgenţe de tip pandemie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #ebola #OMS #sanatate publica

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.