Precizările autorităților după modificarea categoriilor de vulnerabilitate energetică

Consumatorii care au raportul dintre cheltuielile pentru energie și venitul lunar global mai mare sau egal cu 15%, dar mai mic decât 35%, sunt incluși în categoria de vulnerabilitate energetică medie, iar cei care au acest raport mai mic decât 15% – în cea scăzută. Aceasta este precizarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) cu privire la modificarea categoriilor de vulnerabilitate energetică pentru unele categorii de consumatori casnici înregistrați în sistemul informațional compensatii.gov.md și a fost făcută vineri seara, 20 ianuarie curent.

În primul rând, prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) nr. 54 din 16 decembrie 2022, a fost extins pragul de acces pentru categoriile de vulnerabilitate medie și scăzută. Anterior, coeficientul de acces în categoria de vulnerabilitate medie era mai mare sau egal cu 20%, dar mai mic decât 35%, pentru categoria de vulnerabilitate scăzută – mai mare sau egal cu 10%, dar mai mic decât 20%.

Totodată, conform ultimei dispoziții a CSE nr. 57 din 19.01.2023, consumatorii a căror categorie de vulnerabilitate a crescut după revizuirea acesteia, urmare a aplicării prevederilor dispoziției CSE nr. 54 din 16 decembrie 2022, punctul 6.2, sau a corectării erorilor făcute în cererea inițială, vor beneficia de compensații suplimentare în facturile pentru perioada următoare. Compensațiile suplimentare vor fi calculate de furnizori, iar valoarea lor va reprezenta diferența dintre compensațiile stabilite conform noi categorii de vulnerabilitate energetică și celei acordate anterior, începând cu data înregistrării cererii pe platforma compensatii.gov.md.

De asemenea, menționăm că reatribuirea categoriilor de vulnerabilitate energetică a fost necesară și în cazurile în care:

– consumatorii casnici au indicat incorect locul de consum sau alte date (de ex. venitul mediul lunar, numărul de membri ai familiei ș.a), în cererea de solicitare a compensațiilor. Din această cauză, sistemul informațional le-a atribuit o categorie de vulnerabilitate energetică mai redusă, reieșind din datele prezentate;

– consumatorii casnici nu aveau istoric de consum în perioada rece precedentă, fapt ce nu permitea estimarea corectă a vulnerabilității energetice a acestora. Conform Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) nr. 52 din 3 decembrie 2022, s-a stabilit un nivel minim de cost al energiei, utilizat în atribuirea gradului de vulnerabilitate pentru toți consumatorii. Astfel, dacă cheltuielile pentru energie, calculate conform Regulamentului cu privire la atribuirea categoriilor de vulnerabilitate energetică, sunt inexistente sau mai mici de 2500 de lei, la stabilirea categoriei de vulnerabilitate valoarea costului energiei pentru perioada rece se consideră 2500 de lei;

– pentru combaterea fraudei la declararea datelor, conform Deciziei CSE nr. 54 din 16 decembrie 2022, consumatorilor casnici cu un cost estimativ al energiei în perioada rece a anului mai mare sau egal cu 5000 de lei, care au indicat în cerere un venit global al familiei mai mic de 25% din costul estimativ la energie și a căror venituri nu sunt disponibile în sistemele și resursele de stat, li se aplică cel mult categoria de vulnerabilitate medie.

#Ministerul Muncii si Protectiei Sociale #precizari

Dacă astăzi trăim într-o țară liberă, este datorită celor care, acum 35 de ani, nu au tăcut, nu s-au speriat, nu au dat înapoi. Și noi nu avem dreptul să dăm înapoi – a fost mesajul transmis de președinta țării, Maia Sandu, în curtea Președinției, locul în care, în anul 1990, a fost adoptată Declarația de Suveranitate și care a fost ales astăzi drept punct final al Marșului Solidarității, organizat pentru a marca acest moment istoric și a elogia oamenii care și-au pus umărul ca Moldova să ajungă liberă și independentă, transmite IPN.

Maia Sandu a remarcat că declararea suveranității a fost una dintre primele mari victorii ale Mișcării de Eliberare Națională – o decizie istorică ce a făcut posibilă declararea independenței un an mai târziu, un act de afirmare a identității naționale.

Cu recunoștință pentru înaintașii care au luptat pentru suveranitate și libertate, președinta a spus că avem datoria să protejăm aceste drepturi.

„Suveranitatea nu se strigă, ci se construiește în fiecare zi. Suveranitatea înseamnă apărare față de orice intervenție străină. Suveranitatea înseamnă ca moldovenii să decidă pentru Moldova, oriunde s-ar afla – acasă sau peste hotare”, a mai declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, „în acești ani am început să construim și să mergem spre lumină” – „am spus că limba noastră e română, am revenit la alfabetul latin, am adoptat Constituția, am spus clar că vrem să fim liberi și, pe 27 august 1991, am spus lumii că suntem independenți”.

Maia Sandu a făcut apel la unitate pentru „o suveranitate reală și protejată”, adăugând că „Moldova are puterea să își decidă soarta. Și asta trebuie să o facem”.

„Moldova în Uniunea Europeană înseamnă garantarea suveranității, pentru că UE ne respectă dreptul la destin și ne ajută să păstrăm pacea”, a subliniat șefa statului. „O Moldovă suverană, dreaptă și liberă este în Uniunea Europeană”, a încheiat Maia Sandu.

Președintele Asociației „Parlamentul ’90”, Ion Hadârcă, primul președinte al Frontului Popular, s-a adresat mulțimii cu apelul: „Pace în suflet și unire în țară, dragi compatrioți!”, la fel ca la Marea Adunare Națională, remarcând că are aceleași emoții și că „ceea ce se întâmplă aici” seamănă cu acel eveniment istoric.

Declarându-se onorat de invitație, Hadârcă a evocat acei oameni care au luptat pentru suveranitate, amintind de Doina și Ion Aldea-Teodorovici, dar și de persoane mai puțin cunoscute publicului larg, dar la fel de valoroase, remarcându-l pe luptătorul și poetul Grigore Vârtosu.

„Slavă Eroilor!”, a rostit Ion Hadârcă, îndemnând la unitate. „Să ne sporim vigilența, să fim uniți și fideli prietenilor: România și Uniunea Europeană”, a mai spus președintele Asociației „Parlamentul ’90”, încheind cu afirmația că „Moldova e Europa”.

Zeci de oameni, în frunte cu președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu și alți oficiali, alături de cetățeni care au răspuns chemării autorităților, au pornit luni într-un Marș al Solidarității, de la monumentul artiștilor Doina și Ion Aldea-Teodorovici de pe strada Mateevici, spre Președinție. Atmosfera a fost susținută prin recitaluri ale artiștilor Cristofor Aldea-Teodorovici, Vali Boghean, Simona și Radu Dolgan, împreună cu formația „Noroc”.