Ministerul Justiției a venit cu explicații după hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în dosarul care îl vizează pe Veaceslav Platon. Instituția precizează că hotărârea CEDO se referă doar la fapte petrecute în anul 2017 și nu vizează perioada dintre 2018 și 2020, când Platon se afla încă în detenție.

Potrivit CEDO, dosarul se referă la două cazuri din 2017, când Veaceslav Platon nu a primit îngrijiri medicale adecvate și a avut acces limitat la vizite de familie.

„Constatările reținute de CtEDO reprezintă o consecință a regimului oligarhic și a statului capturat din acea perioadă, când sistemul de justiție era subordonat intereselor politice”, punctează MJ.

Instituția mai menționează că, între timp, în penitenciarele din Moldova, inclusiv în cel unde s-a aflat Platon, au fost realizate îmbunătățiri privind condițiile de detenție, asistența medicală și respectarea drepturilor omului.

Ministerul a mai amintit că alte plângeri depuse anterior de Veaceslav Platon la CEDO, privind condițiile de detenție, dreptul la apărare și comunicarea cu avocații, au fost respinse prin deciziile din 19 martie 2019 și 4 iunie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Platon, câștig de cauză la CEDO după ce a reclamat condițiile de detenție din Penitenciarul nr.13

#CEDO #Ministerul Justitiei #Veaceslav Platon

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.