Ministerul Justiției „respinge ferm acuzațiile privind presupusa tergiversare a procedurii de solicitare a extrădării cetățeanului Ilan Șor” și reiterează că au fost întreprinse toate acțiunile necesare conform competențelor legale și în termenele stabilite, în interesul Republicii Moldova. Este reacția Ministerului Justiției, după ce șefa Procuraturii Anticorupție a criticat instituția condusă de Veronica Mihailov-Moraru și Comisia Juridică, Numiri și Imunități din Parlament, acuzându-le că acționează în detrimentul intereselor statului.

Într-un comunicat emis presei în ziua de miercuri, 12 februarie curent, Ministerul Justiției mai adaugă că „respectă toate procedurile internaționale privind extrădarea”.

„Ministerul Justiției a transmis cererea de extrădare către Israel în termeni legali și a urmărit constant evoluția acesteia. Contrar afirmațiilor apărute în spațiul public, Ministerul Justiției a întreprins toate demersurile necesare pentru extrădarea cetățeanului Ilan Șor, astfel:

14 februarie 2020 – A fost transmisă cererea oficială de extrădare către autoritățile israeliene, după confirmarea intrării acestuia pe teritoriul Israelului.

August 2021 – Ministerul Justiției a răspuns solicitărilor părții israeliene, furnizând informațiile și documentele suplimentare necesare.

Noiembrie 2021 – Noiembrie 2022 – Au fost transmise două solicitări suplimentare către Israel privind stadiul examinării cererii de extrădare.

19 aprilie 2023 – După pronunțarea deciziei definitive a Curții de Apel Chișinău privind condamnarea lui Ilan Șor, Ministerul Justiției a informat autoritățile israeliene și a solicitat urgentarea desfășurării procedurii.

3 iulie 2023 – Odată cu recepționarea deciziei motivate a Curți de Apel, Ministerul Justiției a asigurat traducerea ei în limba engleză. Decizia motivată a fost expediată oficial către autoritățile israeliene, iar cererea de extrădare inițială a fost actualizată și completată cu noile circumstanțe, inclusiv cu unele recomandări primite de la Procuratura Anticorupție.

Decembrie 2023 – Ministerul Justiției a transmis încă o solicitare către autoritățile israeliene pentru clarificarea stadiului examinării cererii.

2. Ministerul Justiției a transmis cererea de extrădare și către Federația Rusă. Ulterior, Ministerul Justiției a fost informat despre intrarea lui Ilan Șor pe teritoriul Federației Ruse. Astfel, la 16 februarie 2024, a fost transmisă cererea oficială de extrădare către Procuratura Generală a Federației Ruse. Totodată, Ministerul Justiției și-a exprimat disponibilitatea de a furniza orice documente suplimentare necesare pentru facilitarea procesului de extrădare.

3. Ministerul Justiției respectă toate procedurile internaționale privind extrădarea. Ministerul Justiției este singura instituție competentă în transmiterea cererilor de extrădare în privința persoanelor condamnate și gestionează acest proces în mod documentat și cu celeritate. Ministerul Justiției are o practică îndelungată, validată în timp, de întocmire a cererilor de extrădare, autoritățile competente ale statelor străine neavând obiecții în privința condițiilor de fond și de formă a cererilor menționate”, se arată în comunicatul MJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Dragalin a declarat că Ministerul Justiției sabotează procedura de extrădare a lui Ilan Șor. Potrivit șefei Procuraturii Anticorupție, cererea de extrădare a fost întocmită conform formularului Comisiei Europene și agreată cu procurorii israelieni, însă Ministerul Justiției nu a trimis solicitarea care ar permite aducerea în țară a politicianului fugar.

În iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere.

VIDEO Veronica Dragalin: Ministerul Justiției sabotează procedura de extrădare a lui Ilan Șor

#acuzatii #extradare #Ilan Șor #Ministerul Justitiei #Veronica Dragalin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.