Au început pregătirile pentru sezonul rece 2023-2024, iar în perioada iunie-iulie, SA Energocom a cumpărat circa 300 milioane de metri cubi de gaze ce vor fi folosite atât pentru consum curent, cât și pentru stocare, iar potrivit calculelor făcute de Bani.md, costul se ridică la 120 de milioane de lei sau echivalentul a 7 milioane de euro.

„Prețul mediu ponderat de achiziție a gazelor, în punctele de achiziție solicitate de SA Energocom, constituie 34,5 EUR/MWh (cca 400 USD/1000 m3). La acest preț se vor adăuga cheltuieli de transportare către depozit, injectare, depozitare, extragerea și transportarea către Moldova, atunci când va fi nevoie de aceste gaze. Reieșind din capacitatea limitată de transport a gazelor către depozit, au fost selectate diferite puncte de livrare, fiind identificate cele mai avantajoase soluții din punct de vedere financiar”, se arată în nota informativă.

Achizițiile au fost făcute din sursele proprii ale SA Energocom, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat în acest sens de către Consiliul Societății. Din cauza volatilității zilnice mari a prețului la gaze, care, în perioada respectivă, a oscilat între 25 și 41 EUR/MWh, dar și pentru a evita riscuri financiare, a fost luată decizia de a achiziționa gazele utilizând 2 formule de preț diferite: formula legată de indicele de referință TTF și prețul fix.

„În cadrul licitațiilor au prezentat oferte de participare mai mult de 10 companii, iar SA Energocom a semnat contracte cu 7 entități: OMV Petrom SA, Trafigura Trading Europe sarl, Axpo Bulgaria EAD, DEPA Commercial SA, MET International AG, PGNiG Supply & Trading GmbH, DXT Commodities SA. Prețurile oferite sunt foarte aproape de prețul mediu de pe piață. La licitații au participat reprezentanții Agenției Proprietății Publice (fondatorul SA Energocom), Ministerului Energiei, Corpului de control al prim-ministrului, structurilor de forță, dar și ai societății civile”.

Energocom mai spune că, pentru a suplini necesarul total de consum de gaze naturale prognozat pentru sezonul rece 2023-2024, următoarele licitații vor fi desfășurate de SA Energocom din creditul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în cadrul realizării proiectului „Securitatea furnizării gazelor naturale”, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat în acest sens de către BERD.

„În prezent SA Energocom este pe ultima sută de metri a etapei a treia de precalificare, organizată pentru potențialii furnizori de gaze, oferind posibilitatea de participare la licitații pentru cât mai multe companii de pe piața energetică europeană. O concurență mai mare va oferi posibilitatea de a încheia tranzacții la prețuri mult mai avantajoase. În cadrul acestei a treia etape din creditul BERD au fost depuse 11 dosare de participare, care în prezent sunt evaluate de către comisia de concurs. Decizia finală de precalificare a companiilor participante va fi luată de către BERD, iar ulterior informația despre companiile precalificate va fi comunicată public”, se mai arată în nota informativă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#depozit #Energocom #gaz #stocuri

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.