Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, va participa luni, 21 martie, la Consiliul pentru afaceri externe, de la Bruxelles, unde va purta un schimb informal de opinii cu miniștrii omologi din UE cu privire la situația de securitate regională și aspirațiile noastre europene. Anunțul a fost făcut astăzi, 18 martie de către Popescu pe o rețea de socializare, după o conversație cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian, care l-a anunțat că ne oferă 17 generatoare de mare capacitate.

Nicu Popescu a făcut anunțul după discuția telefonică purtată cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian, căruia i-a mulțumit pentru asistența oferită de către Franța țării noastre.

„Am avut o conversație telefonică cu Jean-Yves Le Drian, ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței. În contextul deținerii de către Franța a președinției Consiliului European, am discutat cu omologul meu despre agenda Consiliului pentru afaceri externe de luni, 21 martie, de la Bruxelles, unde voi participa și purta un schimb informal de opinii cu miniștrii afacerilor externe din UE cu privire la situația de securitate regională și aspirațiile noastre europene. În plan umanitar, i-am mulțumit omologului meu francez pentru asistența oferită în cadrul mecanismului de protecție civilă a UE, prin care Republica Moldova beneficiază din partea Franței de 37 de tone de echipamente de urgență pentru primirea refugiaților, precum și 10.000 de truse de igienă”, a scris Popescu.

Un alt subiect al discuției celor doi oficiali a fost sporirea rezilienței energetice, sistemul de sănătate din țara noastră beneficiind în zilele următoare de 17 generatoare de mare capacitate, Franța urmând să ne ajute în continuare la diversificarea surselor energetice.

De asemenea, pentru a face față provocărilor economice generate de războiul din Ucraina, pe lângă mobilizarea fondurilor europene prin mecanismul de asistență macrofinanciară în valoare a 150 de milioane de euro, ministrul francez l-a anunțat pe Popescu că Franța va acorda în plan bilateral un împrumut concesional pentru reforme în sectorul public în valoarea de 50 de milioane de euro oferiți prin intermediul Agenției Franceze pentru Dezvoltare și un nou împrumut în valoare de 15 milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #Franta #Nicu Popescu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.