Actori, poeți, scriitori, muzicieni, dar și alți oameni de cultură, care s-au făcut remarcați prin creațiile lor pe parcursul anului trecut, au fost premiați miercuri, 15 ianuarie curent, la Gala Premiilor Ministerului Culturii, organizată cu prilejul Zilei Naționale a Culturii la Reședința de Stat, transmite IPN.

Prezentă la gală, președinta Maia Sandu a declarat că acest eveniment este un frumos prilej de a ne aminti de cei care prin creația lor au îmbogățit patrimoniul cultural și pentru a arăta aprecierea celor care inspiră zi de zi, prin pictură, literatură, sculptură, muzică.

„Cultura este puntea cea mai de preț între trecut, prezent și viitor. Este expresia vie a sufletului și tradițiilor noastre”, a notat șefa statului.

Premiul „Valeriu Cupcea” în domeniul artei teatrale i-a fost acordat actorului și regizorului Anatol Durbală și actriței Vitaliei Grigoriu, în semn de înaltă apreciere a eforturilor de promovare a domeniului artei teatrale.

Premiul „Constantin Stere” în domeniul literaturii i-a fost conferit prozatorului Iulian Ciocan, publicist și critic, în semn de înaltă apreciere pentru contribuții remarcabile la promovarea culturii naționale în străinătate, prin activitatea sa literară și angajamentul față de valorile culturale. Un premiu similar i-a fost acordat directoarei Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău, Maria Şleahtiţchi, pentru Monografia „Generația 80”, publicată în anul 2024.

Premiul „Gavriil Musicescu” în domeniul muzicii a fost oferit sopranei Diana Axentii, pentru performanțe remarcabile în domeniul muzical, dedicarea și contribuțiile semnificative la promovarea muzicii și culturii muzicale. Acest premiu i-a fost acordat și profesorului universitar Aurelia Simio, doctor la Departamentul Instrumente de Suflat, Percuție și Canto al FICSMT din cadrul Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași.

Premiul „Vladimir Curbet” în domeniul dansului a fost conferit Ansamblului de dans popular „Nufărul”, pentru excelența și performanțele remarcabile în promovarea dansului popular. La fel, a fost conferit coregrafului ansamblului „Fluieraș”, Iurie Bivol.

Premiul „Ştefan Ciobanu” în domeniul conservării patrimoniului cultural și al muzeografiei a ajuns la managerul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală , Petru Vicol, pentru aportul și contribuția semnificativă în dezvoltarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural național.

Premiul „Ion Madan” în domeniul biblioteconomic și bibliografic a fost acordat directoarei adjuncte a Bibliotecii pentru copii „Ion Creangă”, Lilia Tcaci, precum și Ludmilei Corghenci, șefa Centrului de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Premiul „Isidor Burdin” în domeniul patrimoniului imaterial a fost conferit meșterului popular Nicolae Dron și etnografului Corinei Rezneac de la Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

Premiul „Gheorghe Cincilei” în domeniul promovării imaginii culturale în mass-media a ajuns la jurnalistele Victoria Cușnir de la Radio Chișinău și Doina Simpovschii de la TRM.

Premiul „Mihail Grecu” în domeniul artelor plastice a fost conferite pictorului Iurie Platon și pictoriței Violeta Zabulica-Diordiev etc.

În cadrul galei au fost înmânate, de asemenea, mai multe distincții de stat, conferite prin decret prezidențial pentru activitate prodigioasă în domeniul culturii, contribuție substanțială la promovarea valorilor spirituale ale neamului, succese remarcabile în creație și măiestrie profesională.

„Ordinul Republicii” a fost acordat artistei plastice Elena Bontea, directorului Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Nicolae Dohotaru, și poetului Emilian Galaicu.

„Ordinul de Onoare” i-a fost conferit directoarei Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, Evghenia Bejan, criticului și istoricului literar Alexandru Burlacu, scriitorului Fiodor Zanet, poeților Dumitru Crudu și Evghenii Lungu.

Medalia „Meritul Civic” a ajuns la dirijorul „Moldovan National Youth Orchestra”, Andriano Marian. Directoarea Teatrului „Alexei Mateevici”, actrița Elena Frunze-Hatman, a primit titlul onorific „Maestru în Artă”, iar „Artist Emerit” a devenit Violeta Botezatu, artistă-instrumentistă, muzicologă.

Ceremonia a culminat cu spectacolul „Numai poetul” la Teatrul Național „Mihai Eminescu”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gala #oameni de cultura #premii #Ziua Culturii

Premierul italian Giorgia Meloni solicită Comisiei Europene mai mult spațiu de manevră pentru a sprijini populația și companiile afectate de scumpirea energiei, argumentând că inflația ridicată majorează cheltuielile statului care se lovesc de regulile fiscale europene tot mai restrictive. Într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, Meloni avertizează că piețele europene de energie sunt „extrem de tensionate”, pe fondul crizei prelungite din Orientul Mijlociu.

Premierul italian Giorgia Meloni cere din nou Comisiei Europene să relaxeze regulile fiscale ale UE, argumentând că inflația în creștere, alimentată de explozia prețurilor la energie, pune presiune asupra gospodăriilor și companiilor, potrivit unei scrisori consultate de Euronews.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și consultată de Euronews, Meloni afirmă că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu a făcut ca piețele europene de energie să fie „extrem de tensionate”, prețul petrolului crescând cu aproape 80%, iar cel al gazelor cu până la 156%.

„În acest context, traiectoriile convenite ale cheltuielilor nete în cadrul fiscal european lasă un spațiu limitat pentru atenuarea impactului asupra gospodăriilor și companiilor fără a recurge la măsuri de înăsprire fiscală, într-un moment în care există riscuri semnificative de deteriorare a perspectivelor economice”, a adăugat Meloni.

Italia, care se pregătește pentru alegeri anul viitor, are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice raportate la PIB din UE, fiind depășită doar de Grecia, care a solicitat recent Comisiei o flexibilizare similară a regulilor fiscale.

Lidera italiană susține că guvernele încasează venituri fiscale mai mari ca urmare a creșterilor prețurilor, însă regulile fiscale ale UE îngreunează folosirea acestor venituri suplimentare pentru măsuri temporare de sprijin în domeniul energiei.

Inflația mai ridicată majorează automat veniturile din impozite indirecte, precum TVA, însă utilizarea acestor încasări suplimentare pentru finanțarea unor măsuri care reduc costurile cu energia poate fi considerată o măsură fiscală discreționară și se poate lovi de limitele impuse prin traiectoriile naționale de cheltuieli convenite, a arătat Meloni.

Soluția lui Meloni

Ca soluție, lidera italiană cere Bruxellesului să recunoască faptul că o parte din cheltuielile suplimentare nu rezultă din decizia guvernelor de a cheltui mai mult, ci din faptul că inflația majorează automat costul obligațiilor deja existente.

Meloni dorește ca executivul european să găsească o modalitate prin care cel puțin o parte din aceste venituri suplimentare să poată fi folosită pentru „măsuri temporare și țintite” menite să reducă impactul prețurilor ridicate la energie, o abordare recomandată în repetate rânduri de oficialii UE.

Regulile bugetare ale UE limitează ritmul în care guvernele își pot majora cheltuielile, în funcție de nivelurile convenite în planurile lor bugetare. Însă, atunci când inflația crește peste estimări, anumite cheltuieli ale statului se majorează automat, de exemplu, pensiile indexate în funcție de costul vieții, lăsând guvernelor mai puțin spațiu pentru a absorbi aceste costuri suplimentare.

Cadrul fiscal al UE stabilește limitele naționale de cheltuieli în termeni nominali, ceea ce înseamnă că guvernele nu pot pur și simplu să majoreze cheltuielile atunci când inflația depășește semnificativ estimările inițiale. În același timp, unele categorii de cheltuieli publice cresc automat odată cu prețurile.

Meloni a afirmat că acele cheltuieli afectate direct de inflația care depășește ipotezele pe baza cărora a fost elaborat planul bugetar al Italiei reprezintă 20,4% din PIB, în timp ce alte cheltuieli, reprezentând încă 12% din PIB, ar urma să fie supuse unor presiuni suplimentare în 2027.

„Suntem conștienți de riscul modificării unor reguli fiscale introduse recent, care urmăresc un obiectiv pe care îl împărtășim cu toții: sustenabilitatea datoriei. Suntem, de asemenea, pe deplin conștienți de angajamentele Italiei în cadrul procedurii de deficit excesiv aflate în desfășurare și de necesitatea respectării traiectoriei corective a cheltuielilor nete”, se arată în scrisoare.

Meloni a cerut ca această problemă să fie discutată la următoarea reuniune a miniștrilor de Finanțe de la Bruxelles, din 9 octombrie.