Actori, poeți, scriitori, muzicieni, dar și alți oameni de cultură, care s-au făcut remarcați prin creațiile lor pe parcursul anului trecut, au fost premiați miercuri, 15 ianuarie curent, la Gala Premiilor Ministerului Culturii, organizată cu prilejul Zilei Naționale a Culturii la Reședința de Stat, transmite IPN.

Prezentă la gală, președinta Maia Sandu a declarat că acest eveniment este un frumos prilej de a ne aminti de cei care prin creația lor au îmbogățit patrimoniul cultural și pentru a arăta aprecierea celor care inspiră zi de zi, prin pictură, literatură, sculptură, muzică.

„Cultura este puntea cea mai de preț între trecut, prezent și viitor. Este expresia vie a sufletului și tradițiilor noastre”, a notat șefa statului.

Premiul „Valeriu Cupcea” în domeniul artei teatrale i-a fost acordat actorului și regizorului Anatol Durbală și actriței Vitaliei Grigoriu, în semn de înaltă apreciere a eforturilor de promovare a domeniului artei teatrale.

Premiul „Constantin Stere” în domeniul literaturii i-a fost conferit prozatorului Iulian Ciocan, publicist și critic, în semn de înaltă apreciere pentru contribuții remarcabile la promovarea culturii naționale în străinătate, prin activitatea sa literară și angajamentul față de valorile culturale. Un premiu similar i-a fost acordat directoarei Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău, Maria Şleahtiţchi, pentru Monografia „Generația 80”, publicată în anul 2024.

Premiul „Gavriil Musicescu” în domeniul muzicii a fost oferit sopranei Diana Axentii, pentru performanțe remarcabile în domeniul muzical, dedicarea și contribuțiile semnificative la promovarea muzicii și culturii muzicale. Acest premiu i-a fost acordat și profesorului universitar Aurelia Simio, doctor la Departamentul Instrumente de Suflat, Percuție și Canto al FICSMT din cadrul Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași.

Premiul „Vladimir Curbet” în domeniul dansului a fost conferit Ansamblului de dans popular „Nufărul”, pentru excelența și performanțele remarcabile în promovarea dansului popular. La fel, a fost conferit coregrafului ansamblului „Fluieraș”, Iurie Bivol.

Premiul „Ştefan Ciobanu” în domeniul conservării patrimoniului cultural și al muzeografiei a ajuns la managerul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală , Petru Vicol, pentru aportul și contribuția semnificativă în dezvoltarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural național.

Premiul „Ion Madan” în domeniul biblioteconomic și bibliografic a fost acordat directoarei adjuncte a Bibliotecii pentru copii „Ion Creangă”, Lilia Tcaci, precum și Ludmilei Corghenci, șefa Centrului de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Premiul „Isidor Burdin” în domeniul patrimoniului imaterial a fost conferit meșterului popular Nicolae Dron și etnografului Corinei Rezneac de la Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

Premiul „Gheorghe Cincilei” în domeniul promovării imaginii culturale în mass-media a ajuns la jurnalistele Victoria Cușnir de la Radio Chișinău și Doina Simpovschii de la TRM.

Premiul „Mihail Grecu” în domeniul artelor plastice a fost conferite pictorului Iurie Platon și pictoriței Violeta Zabulica-Diordiev etc.

În cadrul galei au fost înmânate, de asemenea, mai multe distincții de stat, conferite prin decret prezidențial pentru activitate prodigioasă în domeniul culturii, contribuție substanțială la promovarea valorilor spirituale ale neamului, succese remarcabile în creație și măiestrie profesională.

„Ordinul Republicii” a fost acordat artistei plastice Elena Bontea, directorului Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Nicolae Dohotaru, și poetului Emilian Galaicu.

„Ordinul de Onoare” i-a fost conferit directoarei Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, Evghenia Bejan, criticului și istoricului literar Alexandru Burlacu, scriitorului Fiodor Zanet, poeților Dumitru Crudu și Evghenii Lungu.

Medalia „Meritul Civic” a ajuns la dirijorul „Moldovan National Youth Orchestra”, Andriano Marian. Directoarea Teatrului „Alexei Mateevici”, actrița Elena Frunze-Hatman, a primit titlul onorific „Maestru în Artă”, iar „Artist Emerit” a devenit Violeta Botezatu, artistă-instrumentistă, muzicologă.

Ceremonia a culminat cu spectacolul „Numai poetul” la Teatrul Național „Mihai Eminescu”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gala #oameni de cultura #premii #Ziua Culturii

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.