Suedia este gata să ia în considerare instalarea de arme nucleare pe teritoriul său, după ce va deveni membră a Alianţei nord-atlantice, a afirmat marţi noul premier suedez Ulf Kristersson, alături de omoloaga sa finlandeză Sanna Marin, relatează AFP, scrie agerpres.ro.

„Nu trebuie să punem nicio condiţie”, a spus la rândul său Sanna Marin, într-o conferinţă de presă comună la Helsinki.

„Veţi primi din partea mea exact acelaşi răspuns. (…) Este firesc ca Suedia şi Finlanda să acţioneze concertat în acest sens şi trebuie să urmăm aceleaşi formalităţi. Deci am intenţia să avansăm împreună cu Finlanda”, a conchis Kristersson.

În ce le priveşte, Danemarca şi Norvegia, şi ele state nordice membre ale NATO, au refuzat să accepte instalarea pe teritoriul lor de arme nucleare sau baze permanente ale unor terţe puteri, aminteşte AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deocamdată, 28 de state membre din cele 30 ale NATO – excepţie făcând Ungaria şi Turcia – au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei, care trebuie aprobată în unanimitate.

#arme nucleare #Suedia

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.