Cum ajută memoria această injecție

Noul studiu, care a fost realizat de o echipă de cercetători americani și publicat recent în Nature Aging, promite că tratamentele cu klotho ar putea obține rezultate cognitive similare la oamenii în vârstă.

„Având în vedere paralelele strânse genetic și fiziologic dintre primate și oameni, acest lucru ar putea sugera potențiale aplicații pentru tratarea tulburărilor cognitive umane”, a declarat, pentru Nature, Marc Busche, neurolog la University College London.

În ciuda acestor rezultate promițătoare, trebuie făcute mult mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin de ce proteina duce la o funcție cognitivă mai bună.

Cercetătorii au testat tratamente cu klotho la macaci rhesus mai în vârstă, care aveau în medie 22 de ani. Pentru context, după cum remarcă cercetătorii în studiu, asta echivalează cu aproximativ 65 de ani umani.

Pentru a examina eficacitatea lui klotho, maimuțele au fost supuse unui experiment de memorie spațială relativ simplu. După cum a descris pentru Nature co-autoarea studiului Dena Dubal, un medic-cercetător la Universitatea din California, San Francisco, experimentul a fost echivalentul cu a cere unui om să-și amintească unde este parcată mașina lui. Cercetătorii au ascuns mai întâi o anumită gustare, apoi le-au determinat pe primate să-și amintească unde fusese ascunsă.

Conform studiului, macacii au putut la început să-și amintească corect doar unde fusese ascunsă gustarea aproximativ 45% din timp. Dar după ce au primit o injecție cu klotho, ei au localizat corect în 60 la sută din timp – o îmbunătățire cognitivă mică, dar semnificativă, care a durat aproximativ două săptămâni după injectare.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.