Premieră de film la RLIVE TV! Urmăriți „Oh sister!” - o peliculă despre eroismul femeilor din Ucraina

Astăzi se împlinește un an de la începutul invaziei ruse din Ucraina – zi care ne-a schimbat viețile tuturor. În această seară, RLIVE TV va difuza documentarul „Oh, sister!”. Scurtmetrajul reflectă istoriile a șase femei din Ucraina, care se confruntă cu provocările invaziei ruse și luptă pentru pace, justiție și libertate. Fiecare eroină își aduce aportul la apropierea clipei marii victorii.

Vineri, la ora 19:30 și duminică, la 20:00, vă veți putea familiariza cu poveștile următoarelor femei:

„Lastivka” („Rândunica”)– care se află în fruntea unui pluton medical, dislocat în prima linie a războiului
Aleksandra Matviiciuk – Avocat pentru drepturile omului, șefa Centrului pentru Libertăți Civile din Ucraina, Laureat al Premiului pentru pace Nobel 2022
Tata Kepler – voluntară, fondatoarea proiectului „Ptahi” – care oferă consumabile medicale tactice la scară industrială.
Alla Melniciuk – șefa ONG-ului „Mama și bebelușul” (orig. «Мама і немовля»)
Natalia Kudrici și Nadia Jmikovka – conductoare de tren la Căile Ferate Ucrainene

În cadrul documentarului, cele șase eroine povestesc despre munca asiduă pe care o depun zilnic, despre ororile războiului, dar și despre experiența pe care au dobândit-o de la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Scopul filmului constă în a evidenția rolul femeilor din Ucraina și de a le face vocile auzite. „Oh, sister!” – este o reflecție a realității teribile a ucrainenilor și a ucrainencelor și, concomitent, o dovadă a unei . Pelicula de 20 de minute povestește despre crimele de război, atacurile – cu caracter de genocid, dar și despre rănile profunde, cauzate de teroarea psihologică, fizică și umilirea demonstrativă a ucrainenilor”, au declarat autorii filmului pentru ediția germană a revistei Vogue.

Filmul a fost realizat de Nobel Women’s Initiative în parteneriat cu platforma United for Ukraine. În documentar s-au filmat și laureatele Premiului Nobel pentru pace din diferiți ani. Este vorba de jurnalista Tawakkol Karman – din Yemen, activistul Jody Williams din SUA și Leymah Gbowee – din Liberia.

„Oh, sister!” a fost produs de compania ucraineană 23/32Films și regizat de Anna Kopilova.

#un an de razboi #război Ucraina #premiera #RLIVE TV #Ucraina

Acoperirea vegetală a peninsulei Antarctica a crescut de peste zece ori în ultimele decenii, pe măsură ce criza climatică încălzește continentul înghețat. Analiza datelor obținute prin satelit a arătat că, în 1986, exista mai puțin de un kilometru pătrat de vegetație, însă în 2021 acoperirea verde era de aproape 12 km². Cercetătorii au constatat că răspândirea plantelor, majoritatea mușchi, s-a accelerat din 2016, scrie theguardian.com.

Creșterea vegetației pe un continent dominat de gheață și rocă goală este un semn al extinderii încălzirii globale în Antarctica, care se încălzește mai rapid decât media globală. Oamenii de știință au avertizat că această răspândire ar putea oferi un punct de sprijin pentru speciile străine invazive în ecosistemul Antarcticii virgine.

Înverzirea a fost semnalată și în Arctica, iar în 2021 a căzut ploaie, nu zăpadă, pe vârful uriașei calote glaciare a Groenlandei, pentru prima dată înregistrată.

„Peisajul antarctic este încă dominat aproape în întregime de zăpadă, gheață și rocă, doar o mică parte fiind colonizată de plante”, a declarat Dr. Thomas Roland, de la Universitatea Exeter, Marea Britanie, care a coordonat împreună studiul. „Dar această fracțiune minusculă a crescut dramatic – demonstrând că până și această zonă sălbatică vastă și izolată este afectată de schimbările climatice provocate de om.” Peninsula are o suprafață totală de aproximativ 500 000 km/p.

Roland a avertizat că încălzirea viitoare, care va continua până când emisiile de carbon vor fi oprite, ar putea aduce „schimbări fundamentale în biologia și peisajul acestei regiuni emblematice și vulnerabile”. Studiul este publicat în revista Nature Geoscience și se bazează pe analiza imaginilor Landsat.

Profesorul Andrew Shepherd, de la Universitatea Northumbria, Marea Britanie, care nu face parte din echipa de studiu, a declarat: „Acesta este un studiu foarte interesant și se potrivește cu ceea ce am găsit când am vizitat Larsen Inlet pe peninsulă în urmă cu câțiva ani. Am aterizat pe o plajă care a fost îngropată sub stratul de gheață Larsen până când acesta s-a prăbușit în 1986-1988. Am descoperit că acum are un râu în care cresc alge verzi!”

„Acest loc a fost ascuns de atmosferă timp de mii de ani și a fost colonizat de plante la câteva decenii după ce a fost eliberat de gheață – este cu adevărat uimitor”, a spus el. „Este un barometru al schimbărilor climatice, dar și un punct de cotitură pentru regiune, deoarece viața are acum un punct de sprijin acolo.”

Accelerarea răspândirii mușchilor începând din 2016 coincide cu începutul unei scăderi accentuate a întinderii gheții marine în jurul Antarcticii. Potrivit cercetătorilor, încălzirea mărilor deschise poate duce la condiții mai umede care favorizează creșterea plantelor. Mușchii pot coloniza rocile goale și pot crea fundația solurilor care, împreună cu condițiile mai blânde, ar putea permite altor plante să crească.

Dr. Olly Bartlett, de la Universitatea din Hertfordshire și, de asemenea, co-lider al noului studiu, a declarat: „Solul din Antarctica este în cea mai mare parte sărac sau inexistent, dar această creștere a vieții vegetale va adăuga materie organică și va facilita formarea solului. Acest lucru crește riscul de sosire a speciilor non-native și invazive, posibil transportate de ecoturiști, oameni de știință sau alți vizitatori ai continentului.”

Un studiu din 2017 a arătat că rata de creștere a mușchiului era în creștere, dar nu a evaluat suprafața acoperită. Un alt studiu, realizat în 2022, a arătat că cele două plante cu flori native din Antarctica se răspândesc pe insula Signy, la nord de peninsula Antarctica.

Algele verzi înfloresc, de asemenea, pe suprafața zăpezii topite de pe peninsulă. Copacii creșteau la polul sud în urmă cu câteva milioane de ani, când planeta a avut ultima dată în atmosferă atât de mult CO2 ca în prezent.