Guvernul pregătit de premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să includă un minister cu o denumire în premieră în România: Ministerul pentru Comunicații și Inteligență Artificială. Potrivit informațiilor apărute în negocierile pentru formarea viitorului Executiv, portofoliul ar urma să fie încredințat unui tehnocrat, cel mai probabil agreeat de președintele Nicușor Dan, scrie mediafax.ro.
Noul minister ar urma să facă parte din structura Cabinetului Luca Niculescu, construit în jurul PSD. Viitorul Executiv ar urma să aibă 17 ministere, iar una dintre principalele noutăți este crearea Ministerului pentru Comunicații și Inteligență Artificială.
În formula discutată, președintele Nicușor Dan ar urma să aibă un cuvânt important în desemnarea titularului acestui portofoliu, alături de alte ministere pentru care sunt avute în vedere persoane fără apartenență politică.
România a mai avut ministere ale Comunicațiilor, dar nu și unul dedicat explicit inteligenței artificiale
Crearea unui Minister pentru Comunicații și Inteligență Artificială ar reprezenta o premieră prin includerea explicită a inteligenței artificiale în denumirea unui minister din România.
Statul român a avut, de-a lungul ultimelor decenii, mai multe instituții guvernamentale dedicate comunicațiilor, tehnologiei informației și digitalizării, însă inteligența artificială nu a beneficiat până acum de un portofoliu ministerial distinct.
Printre acestea s-au numărat Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și, mai recent, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Acesta din urmă a fost desființat prin reorganizarea administrației centrale decisă la sfârșitul anului 2024. Responsabilitățile privind digitalizarea au fost transferate Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, iar cele din domeniul cercetării au fost preluate de Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Ce ar putea face noul minister
Deocamdată, atribuțiile exacte ale Ministerului pentru Comunicații și Inteligență Artificială nu sunt clar definite.
O asemenea instituție ar putea prelua responsabilități privind politica națională în domeniul comunicațiilor, coordonarea proiectelor de digitalizare a administrației și dezvoltarea unei strategii pentru utilizarea inteligenței artificiale în sectorul public.
O altă direcție ar putea fi sprijinirea dezvoltării industriei românești de inteligență artificială și coordonarea politicilor naționale cu reglementările europene.
Rămâne de stabilit ce instituții și structuri ar urma să fie transferate în subordinea noului minister, inclusiv dacă Autoritatea pentru Digitalizarea României ar intra în coordonarea acestuia.
O problemă importantă va fi și delimitarea atribuțiilor față de instituțiile care au deja responsabilități în domeniul securității cibernetice și al reglementării comunicațiilor electronice.
Inteligența artificială, reglementată deja la nivel european
Discuțiile privind noul portofoliu vin într-un moment în care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să pună în aplicare regulile europene privind inteligența artificială.
Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut drept AI Act, stabilește obligații diferențiate în funcție de riscurile sistemelor de inteligență artificială, inclusiv reguli stricte pentru anumite utilizări cu impact asupra drepturilor fundamentale, siguranței și accesului la servicii esențiale.
România trebuie să asigure aplicarea acestui cadru, inclusiv prin desemnarea autorităților competente și organizarea mecanismelor de supraveghere.
În paralel, inteligența artificială devine tot mai importantă pentru administrația publică, educație, sănătate, economie și securitatea digitală, iar viitorul Guvern va trebui să stabilească modul în care statul folosește aceste tehnologii și controlează riscurile asociate.
