Un pui de șoarece s-a născut fără contribuția tatălui într-un laborator din China. Este o premieră în știință.
Folosind ouă de șoarece nefertilizate, oamenii de știință au folosit un instrument de editare genetică pentru a găsi și a implanta genele care ar fi de obicei furnizate de un tată. Adăugarea unei enzime specifice apoi a „pornit” genele care au permis ulterior ovulului să devină făt.
Implantat într-o femelă de șoarece, cercetătorii au urmărit cum un pui de șoarece se naște, practic, dintr-o femelă virgină.
Premieră în știință: partenogeneza la șoareci
Nașterile din femele virgine, cunoscute și sub numele de partenogeneză, au fost observate anterior în mod natural la păsări, șopârle, șerpi, rechini și unii pești. Dar ele nu au apărut la mamifere. Până acum. Încercările anterioare nu au funcționat din cauza a ceea ce se numește amprentare genomică – un proces în care părintele determină ce copie a unei gene este activă.
Oamenii de știință, de la Universitatea Jiao Tong din Shanghai, au arătat că partenogeneza este posibilă la mamifere printr-o tehnică țintită care editează semnele de metilare a ADN-ului (modificări chimice care modifică activitatea genelor) fără a modifica secvența de ADN subiacentă.
„În urma activării partenogenetice, aceste regiuni editate au arătat menținerea metilării ca regiuni stabilite în mod natural în timpul dezvoltării timpurii preimplantare”, au scris cercetătorii în studiul lor. „Transferul de embrioni partenogenetici modificați în mamele adoptive a dus la o dezvoltare semnificativ extinsă și, în cele din urmă, la generarea de descendenți viabili la termen. Aceste date demonstrează că partenogeneza poate fi realizată prin rescrierea epigenetică țintită a mai multor regiuni critice de control a amprentei”.
În cele din urmă, rezultatele sugerează că partenogeneza poate fi realizată la mamifere prin modificările chimice ale ADN-ului utilizate de oamenii de știință. Este o premieră în știință, iar progresele în acest sens vor exista în viitor.
